Ciprian PANZARU
arrow-left Inapoi

Stratificare și Mobilitate Socială

DISCUȚIE

Ce este stratificarea socială? De ce este important să vorbim despre stratificare socială? Principalele dimensiuni ale stratificării: venit, educație, status ocupațional, avere.

APLICAȚII

Studenții explorează datele Eurostat privind coeficientul Gini și distribuția veniturilor în țările UE, cu accent pe poziția României.

→ Eurostat – Coeficientul Gini (ilc_di12)

→ Eurostat – Distribuția veniturilor și inegalitatea

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Davis, K. & Moore, W. E. (1945/2019). Some Principles of Stratification. În D. B. Grusky (ed.), Social Stratification: Class, Race, and Gender in Sociological Perspective, 2nd ed. Routledge. DOI: 10.4324/9780429306419-5
  2. Tumin, M. M. (1953/2019). Some Principles of Stratification: A Critical Analysis. În D. B. Grusky (ed.), Social Stratification, 2nd ed. Routledge. DOI: 10.4324/9780429306419-7
  3. Grusky, D. B. (ed.) (2019). Social Stratification: Class, Race, and Gender in Sociological Perspective, 4th ed. Routledge. DOI: 10.4324/9780429494642
  4. Piketty, T. (2014). Capital in the Twenty-First Century. Harvard University Press. hup.harvard.edu
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Cum este explicată stratificarea socială prin prisma principalelor teorii sociologice? Teoria claselor la Marx, clasa/statusul/partidul la Weber, teza funcționalistă Davis-Moore.

APLICAȚII

Studenții compară structurile de clasă și distribuția veniturilor între țări folosind LIS / Our World in Data Inequality Explorer.

→ Our World in Data – Inequality Explorer (date LIS)

→ Luxembourg Income Study Data Center

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Kerbo, H. R. (2017). Social Stratification. În G. Ritzer (ed.), The Blackwell Encyclopedia of Sociology, 2nd ed. Wiley. DOI: 10.1002/9781118430873.est0761
  2. Marx, K. & Engels, F. (1848/2002). The Communist Manifesto. Penguin Classics. Project Gutenberg (text integral)
  3. Weber, M. (1922/1978). Economy and Society: An Outline of Interpretive Sociology. Ed. G. Roth & C. Wittich. University of California Press. Google Books
  4. Hauhart, R. C. (2003). The Davis–Moore Theory of Stratification: The Life Course of a Socially Constructed Classic. The American Sociologist, 34, 5–24. DOI: 10.1007/s12108-003-1013-y
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Analiza neomarxistă a claselor (Wright – „locații de clasă contradictorii”). Teoria conflictelor (Dahrendorf – autoritatea ca bază a conflictului). Interacționismul simbolic și stigma (Goffman).

APLICAȚII

Studenții analizează date calitative privind stigma și identitatea socială din UK Data Service – Qualitative Data Hub.

→ UK Data Service – Qualitative Data Hub

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Wright, E. O. (1985/1997). Classes. London: Verso. Google Books
  2. Dahrendorf, R. (1959). Class and Class Conflict in Industrial Society. Stanford University Press. Google Books
  3. Goffman, E. (1963). Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity. Prentice-Hall. Google Books
  4. Charmaz, K., Harris, S. R. & Irvine, L. (2019). The Social Self and Everyday Life: Understanding the World Through Symbolic Interactionism. Wiley-Blackwell. Google Books
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce înseamnă „clasă socială”? Schemele de clasă EGP (Erikson-Goldthorpe-Portocarero) și Wright. Consecințele apartenenței de clasă asupra veniturilor și competențelor. Stratificarea socială în România.

APLICAȚII

Studenții analizează variabile de clasă bazate pe ocupație (clasificarea ESeC, coduri ISCO), ocupația părinților, educația și venitul din European Social Survey (inclusiv România).

→ European Social Survey – Data Portal

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Le Grand, C. & Tåhlin, M. (2013). Class, Occupation, Wages, and Skills: The Iron Law of Labor Market Inequality. În G. E. Birkelund (ed.), Class and Stratification Analysis, Emerald, pp. 3–46. DOI: 10.1108/S0195-6310(2013)0000030006
  2. Erikson, R. & Goldthorpe, J. H. (1992). The Constant Flux: A Study of Class Mobility in Industrial Societies. Oxford: Clarendon Press. Google Books
  3. Wright, E. O. (1997). Class Counts: Comparative Studies in Class Analysis. Cambridge University Press. Google Books
  4. Vasile, O. M. (2008). Stratificare socială în România: O analiză de clase latente. Calitatea Vieții, XIX(3–4), 365–388. PDF (Calitatea Vieții)
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Înțelegerea particularităților celor trei tipuri de capital: uman (Becker), cultural (Bourdieu) și social (Coleman). Cum contribuie fiecare la reproducerea sau reducerea inegalităților.

APLICAȚII

Studenții explorează indicatorii capitalului uman pe țări (inclusiv România) folosind World Bank Human Capital Index și raportul OECD.

→ World Bank – Human Capital Index (DataBank)

→ OECD – The Well-being of Nations: Human and Social Capital

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Coleman, J. S. (1988). Social Capital in the Creation of Human Capital. American Journal of Sociology, 94(Supplement), S95–S120. DOI: 10.1086/228943
  2. Bourdieu, P. (1986). The Forms of Capital. În J. G. Richardson (ed.), Handbook of Theory and Research for the Sociology of Education, pp. 241–258. PDF accesibil
  3. Becker, G. S. (1964/1993). Human Capital: A Theoretical and Empirical Analysis, with Special Reference to Education, 3rd ed. University of Chicago Press. Google Books
  4. OECD (2001). The Well-being of Nations: The Role of Human and Social Capital. OECD Publishing. DOI: 10.1787/9789264189515-en
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Care sunt determinanții mobilității sociale? Tipuri de mobilitate (intergenerațională, intragenerațională, orizontală, verticală). Analiza tabelelor de mobilitate socială. Tendințe contemporane.

APLICAȚII

Studenții explorează mobilitatea educațională și a veniturilor în 153 de economii (inclusiv România) folosind World Bank GDIM (Global Database on Intergenerational Mobility).

→ World Bank GDIM – Intergenerational Mobility

→ GDIM – Data Catalog

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Tufiș, P. A. (2011). Structură, stratificare și mobilitate socială. În L. Vlăsceanu (coord.), Sociologie, Iași: Polirom, pp. 294–336. Academia.edu
  2. Esping-Andersen, G. & Cimentada, J. (2018). Ability and Mobility: The Relative Influence of Skills and Social Origin on Social Mobility. Social Science Research, 75, 13–31. DOI: 10.1016/j.ssresearch.2018.06.003
  3. OECD (2018). A Broken Social Elevator? How to Promote Social Mobility. OECD Publishing. DOI: 10.1787/9789264301085-en
  4. Erikson, R. & Goldthorpe, J. H. (1992). The Constant Flux: A Study of Class Mobility in Industrial Societies. Oxford: Clarendon Press. Google Books
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Care sunt patternurile empirice care permit conceptualizarea relației dintre stilul de viață și stratificarea socială? Conceptul de status la Weber. Gustul și consumul cultural la Bourdieu. Relația dintre indicatorii stratificării (educație, venit, status ocupațional) și stilul de viață.

APLICAȚII

Studenții utilizează datele European Quality of Life Survey (Eurofound) pentru a explora indicatori ai calității vieții (bunăstare subiectivă, excludere socială, calitatea serviciilor publice) în țările UE.

→ Eurofound – European Quality of Life Survey (EQLS)

→ Eurofound – Portal de date

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Vasile, M. (2010). Stilurile de viață în România postcomunistă. Ce modele comportamentale adoptăm și de ce. Editura Lumen, Iași.
  2. Bourdieu, P. (1984). Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste. Harvard University Press. hup.harvard.edu
  3. Gerhards, J., Hans, S. & Mutz, M. (2013). Social Class and Cultural Consumption: The Impact of Modernisation in a Comparative European Perspective. Comparative Sociology, 12(2), 160–183. DOI: 10.1163/15691330-12341258
  4. European Quality of Life Survey (EQLS) – Eurofound. eurofound.europa.eu
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Cum afectează structurile de putere reproducerea inegalității? Elita puterii (Mills). Circulația elitelor (Pareto). Clasa politică (Mosca). Reproducerea socială prin educație (Bourdieu & Passeron).

APLICAȚII

Studenții explorează datele privind concentrarea averii (top 1% / top 10% din venituri și avere) pe țări și perioade de timp, folosind World Inequality Database.

→ World Inequality Database

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Mills, C. Wright (1956/2000). The Power Elite. Oxford University Press. Google Books
  2. Pareto, V. (1935 [1916]). The Mind and Society [Trattato di Sociologia Generale]. Harcourt, Brace. Google Books
  3. Mosca, G. (1939 [1896]). The Ruling Class [Elementi di Scienza Politica]. McGraw-Hill. Google Books
  4. Bourdieu, P. & Passeron, J.-C. (1990 [1970]). Reproduction in Education, Society and Culture, 2nd ed. SAGE. Google Books
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce sunt inegalitățile economice? Cum se manifestă și care sunt implicațiile inegalităților economice din punct de vedere al stratificării sociale? Egalitatea oportunităților (Roemer). Inegalitatea și sărăcia în România și UE.

APLICAȚII

Studenții compară indicatori ai inegalității veniturilor și ratele de risc de sărăcie între țări (inclusiv România) pe World Inequality Database și Eurostat.

→ World Inequality Database

→ Eurostat – Sărăcie și excludere socială

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Roemer, J. E. (1998/2000). Equality of Opportunity. Harvard University Press. Google Books
  2. Piketty, T. (2014). Capital in the Twenty-First Century. Harvard University Press. hup.harvard.edu
  3. Eurostat. EU Statistics on Income and Living Conditions (EU-SILC). Eurostat EU-SILC
  4. World Inequality Database (WID.world). World Inequality Lab. wid.world
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce sunt inegalitățile etnice și rasiale? Cum se manifestă din punct de vedere al stratificării sociale? Care este importanța și rolul identității și solidarității etnice în comunitățile afectate de migrație?

APLICAȚII

Studenții utilizează datele FRA Roma Survey pentru a examina indicatori de discriminare, sărăcie, educație și ocupare pentru populația roma din statele membre UE, inclusiv România.

→ FRA – Roma Survey 2024 (date interactive)

→ Eurostat – Migrație și azil (ediția 2025)

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Reich, M. (1981/2017). Racial Inequality: A Political-Economic Analysis. Princeton University Press. DOI: 10.1515/9781400886111
  2. Kymlicka, W. (2015). Solidarity in Diverse Societies: Beyond Neoliberal Multiculturalism and Welfare Chauvinism. Comparative Migration Studies, 3(1), Art. 17. DOI: 10.1186/s40878-015-0017-4
  3. Engbersen, G. (2016). Floating Populations, Civic Stratification and Solidarity. Comparative Migration Studies, 4, Art. 8. DOI: 10.1186/s40878-016-0029-8
  4. Tufiș, P. (2001). Structură socială și etnicitate. Sociologie Românească, 3(1–4), 97–123. Academia.edu
  5. FRA – EU Agency for Fundamental Rights (2022). Roma in 10 European Countries – Roma Survey 2021. fra.europa.eu
  6. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Cum se manifestă și care sunt implicațiile stratificării de gen? Segregarea ocupațională, diferențele salariale de gen, cadrul cultural al inegalității de gen (Ridgeway). Statistici gender pay gap în România și UE.

APLICAȚII

Studenții utilizează EIGE Gender Equality Index pentru a compara indicatori de egalitate de gen pe șase domenii (Muncă, Bani, Cunoaștere, Timp, Putere, Sănătate) în toate țările UE.

→ EIGE Gender Equality Index (comparare țări)

→ Eurostat – Gender Pay Gap Statistics

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Rothman, R. A. (2005). Inequality and Stratification: Race, Class, and Gender, 5th ed. Prentice Hall / Routledge. Routledge
  2. Blau, F. D. & Kahn, L. M. (2017). The Gender Wage Gap: Extent, Trends, and Explanations. Journal of Economic Literature, 55(3), 789–865. DOI: 10.1257/jel.20160995
  3. Ridgeway, C. L. (2011). Framed by Gender: How Gender Inequality Persists in the Modern World. Oxford University Press. DOI: 10.1093/acprof:oso/9780199755776.001.0001
  4. EIGE – European Institute for Gender Equality. Gender Equality Index. eige.europa.eu
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Este diviziunea digitală cauză și/sau sursă a stratificării sociale? Implicațiile automatizării și robotizării asupra pieței muncii. Analiza Digital Economy and Society Index (DESI) – poziția României.

APLICAȚII

Studenții compară indicatorii economiei digitale (competențe digitale, conectivitate, integrare tehnologică, servicii publice digitale) în toate țările UE, cu accent pe poziția României.

→ DESI Interactive Dashboard

→ WEF Future of Jobs Report 2025

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Noja, G. G. & Pânzaru, C. (2021). Five Possible Impacts of Digitalisation in Romania. European Review of Applied Sociology (ERAS), 14(22), 1–10. DOI: 10.1515/eras-2021-0001
  2. Tufă, L. (2010). Diviziunea digitală. Accesul și utilizarea internetului în România. Calitatea Vieții, 21(1–2), 71–86. PDF (Calitatea Vieții)
  3. Frey, C. B. & Osborne, M. A. (2017). The Future of Employment: How Susceptible Are Jobs to Computerisation? Technological Forecasting and Social Change, 114, 254–280. DOI: 10.1016/j.techfore.2016.08.019
  4. European Commission. Digital Economy and Society Index (DESI). digital-strategy.ec.europa.eu
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce este stratificarea globală? Care sunt diferențele între teoria dependenței (Frank), teoria sistemelor mondiale (Wallerstein) și perspectiva marxistă asupra colonialismului? Mobilitatea know-how-ului și a persoanelor – studiu de caz: România.

APLICAȚII

Studenții utilizează UNDP HDI Data Center pentru a compara indicele dezvoltării umane între țări, a vizualiza tendințe și a accesa indicii compoziți (IHDI, GDI, GII, MPI).

→ UNDP – Country Insights (interactiv)

→ World Bank – Poverty and Inequality Platform

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Shannon, T. R. (1996/2019). An Introduction to the World-System Perspective, 2nd ed. Routledge. DOI: 10.4324/9780429494154
  2. Wallerstein, I. (2004). World-Systems Analysis: An Introduction. Duke University Press. Google Books
  3. Frank, A. G. (1966). The Development of Underdevelopment. Monthly Review, 18(4), 17–31. DOI: 10.14452/MR-018-04-1966-08_3
  4. UNDP. Human Development Report – Data Center. hdr.undp.org/data-center
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce politici publice pot reduce inegalitatea și promova mobilitatea socială? Modelele statului bunăstării (Esping-Andersen). Pilonul European al Drepturilor Sociale. Investiția socială ca paradigmă de politică publică. Relația dintre egalitate și rezultate sociale (Wilkinson & Pickett).

APLICAȚII

Studenții compară cheltuielile de protecție socială (ca % din PIB) pe categorii și țări UE/OECD, folosind OECD Social Expenditure Dashboard și datele Eurostat.

→ OECD Social Expenditure Dashboard

→ Eurostat – Social Protection Database

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. OECD (2018). A Broken Social Elevator? How to Promote Social Mobility. OECD Publishing. DOI: 10.1787/9789264301085-en
  2. Esping-Andersen, G. (1990). The Three Worlds of Welfare Capitalism. Polity Press / Princeton UP. Google Books
  3. Wilkinson, R. & Pickett, K. (2009). The Spirit Level: Why More Equal Societies Almost Always Do Better. Allen Lane. Google Books
  4. Hemerijck, A. (2018). Social Investment as a Policy Paradigm. Journal of European Public Policy, 25(6), 810–827. DOI: 10.1080/13501763.2017.1401111
  5. European Commission. Pilonul European al Drepturilor Sociale. EU Social Rights
  6. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul introduce stratificarea socială ca obiect central al sociologiei. Sunt discutate sistemele istorice de stratificare (sclavia, casta, stările, clasa), dimensiunile stratificării (venit, avere, ocupație, educație, putere, prestigiu), distincția dintre inegalitate și stratificare, precum și principalele tendințe recente ale inegalității în Uniunea Europeană.

Aplicații

Studenții explorează datele Eurostat privind coeficientul Gini și raportul S80/S20, compară poziția României cu trei țări la alegere și redactează un scurt paragraf interpretativ.

→ Eurostat – Coeficientul Gini (ilc_di12) → Eurostat – Distribuția veniturilor și inegalitatea

Referințe

  1. Grusky, D. B. & Weisshaar, K. R. (2019). Introduction. În D. B. Grusky (ed.), Social Stratification: Class, Race, and Gender in Sociological Perspective, 4th ed. Routledge.
  2. Tufiș, P. A. (2011). Structură, stratificare și mobilitate socială. În L. Vlăsceanu (coord.), Sociologie. Iași: Polirom, pp. 294–336.
  3. Scheidel, W. (2017). The Great Leveler: Violence and the History of Inequality from the Stone Age to the Twenty-First Century. Princeton University Press. (opțional)
  4. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cum explică teoriile clasice existența și persistența stratificării? Sunt analizate clasa și exploatarea la Marx, distincția dintre clasă, status și partid la Weber, precum și teza funcționalistă Davis-Moore împreună cu critica formulată de Tumin.

Aplicații

Dezbatere structurată pe tema „Este inegalitatea funcțională?”. Echipele argumentează pe baza lecturilor și a datelor privind câștigurile salariale pe ocupații din Uniunea Europeană.

→ Eurostat – Earnings statistics → Our World in Data – Inequality Explorer (date LIS)

Referințe

  1. Weber, M. (1922/1978). Class, Status, Party. În Economy and Society. Ed. G. Roth & C. Wittich. University of California Press.
  2. Marx, K. (1849). Muncă salariată și capital [Wage Labour and Capital]. Marxists Internet Archive.
  3. Davis, K. & Moore, W. E. (1945). Some Principles of Stratification. American Sociological Review, 10(2), 242–249.
  4. Tumin, M. M. (1953). Some Principles of Stratification: A Critical Analysis. American Sociological Review, 18(4), 387–394.
  5. Wright, E. O. (2002). The Shadow of Exploitation in Weber's Class Analysis. American Sociological Review, 67(6), 832–853. (opțional)
  6. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul prezintă principalele abordări contemporane ale clasei sociale: schema Goldthorpe bazată pe relațiile de angajare, analiza neomarxistă a lui Wright (exploatare, autoritate, locații de clasă contradictorii), teoria conflictului la Dahrendorf, spațiul social la Bourdieu, micro-clasele propuse de Weeden și Grusky, modelul Savage derivat din Great British Class Survey și conceptul de precariat al lui Standing.

Aplicații

Studenții clasifică 15 ocupații concrete după schemele EGP, Wright și Oesch și discută unde diferă rezultatele și de ce, folosind definițiile ocupaționale ISCO-08.

→ ILOSTAT – Clasificarea ocupațiilor (ISCO) → European Social Survey – Data Portal

Referințe

  1. Wright, E. O. (ed.) (2005). Approaches to Class Analysis. Cambridge University Press.
  2. Savage, M. et al. (2013). A New Model of Social Class? Findings from the BBC's Great British Class Survey Experiment. Sociology, 47(2), 219–250.
  3. Oesch, D. (2006). Redrawing the Class Map: Stratification and Institutions in Britain, Germany, Sweden and Switzerland. Palgrave Macmillan. (opțional)
  4. Weeden, K. A. & Grusky, D. B. (2005). The Case for a New Class Map. American Journal of Sociology, 111(1), 141–212. (opțional)
  5. Standing, G. (2015). The Precariat and Class Struggle. RCCS Annual Review, 7. (opțional)
  6. Dahrendorf, R. (1959). Class and Class Conflict in Industrial Society. Stanford University Press. (opțional)
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cum operaționalizăm poziția socială? Sunt discutate clasificările ocupaționale (ISCO-08, ESeC/EGP, scalele ISEI și SIOPS), venitul echivalent, indicatorii de inegalitate (Gini, indicele Palma, rapoartele de cuantile, cotele top 10% și top 1%) și diferența dintre avere și venit ca măsuri ale inegalității.

Aplicații

Studenții recodifică ocupațiile ISCO în clase ESeC pe date din European Social Survey și construiesc distribuția pe clase pentru România comparativ cu media țărilor participante (tabel și grafic).

→ European Social Survey – Data Portal → World Inequality Database

Referințe

  1. Connelly, R., Gayle, V. & Lambert, P. S. (2016). A Review of Occupation-Based Social Classifications for Social Survey Research. Methodological Innovations, 9.
  2. Rose, D. & Harrison, E. (eds.) (2010). Social Class in Europe: An Introduction to the European Socio-economic Classification. Routledge, cap. 1.
  3. Le Grand, C. & Tåhlin, M. (2013). Class, Occupation, Wages, and Skills: The Iron Law of Labor Market Inequality. În G. E. Birkelund (ed.), Class and Stratification Analysis. Emerald. (opțional)
  4. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul introduce conceptele fundamentale ale cercetării mobilității: mobilitatea intergenerațională și intragenerațională, tabelele de mobilitate, ratele absolute și relative, mobilitatea structurală și fluiditatea socială, raportul de șanse (odds ratio), precum și dezbaterea dintre ipoteza Featherman-Jones-Hauser (FJH) și teza liberală a industrialismului.

Aplicații

Pe un tabel de mobilitate dat, studenții calculează manual mobilitatea ascendentă, descendentă și structurală, imobilitatea și un raport de șanse, apoi interpretează rezultatele.

→ Eurofound – Social mobility in the EU (2017) → Eurostat EU-SILC (modulul privind transmiterea intergenerațională)

Referințe

  1. Breen, R. (ed.) (2004). Social Mobility in Europe. Oxford University Press, cap. 1–2.
  2. Tufiș, P. A. (2011). Structură, stratificare și mobilitate socială. În L. Vlăsceanu (coord.), Sociologie. Iași: Polirom (secțiunea despre mobilitate).
  3. Erikson, R. & Goldthorpe, J. H. (1992). The Constant Flux: A Study of Class Mobility in Industrial Societies. Clarendon Press, cap. 1–2. (opțional)
  4. Suport de curs: e-learning

Discuție

Există mai puțină mobilitate socială astăzi decât în trecut? Cursul discută elasticitatea intergenerațională a veniturilor, „curba Great Gatsby” care leagă inegalitatea de mobilitate, geografia oportunității și tendințele europene recente ale mobilității de clasă.

Aplicații

Studenții folosesc World Bank GDIM pentru a reproduce o curbă Great Gatsby pentru țările Uniunii Europene și pentru a localiza România pe aceasta.

→ World Bank GDIM – Intergenerational Mobility → GDIM – Data Catalog

Referințe

  1. Corak, M. (2013). Income Inequality, Equality of Opportunity, and Intergenerational Mobility. Journal of Economic Perspectives, 27(3), 79–102.
  2. Bukodi, E., Paskov, M. & Nolan, B. (2020). Intergenerational Class Mobility in Europe: A New Account. Social Forces, 98(3).
  3. Chetty, R., Hendren, N., Kline, P. & Saez, E. (2014). Where Is the Land of Opportunity? The Geography of Intergenerational Mobility in the United States. Quarterly Journal of Economics, 129(4), 1553–1623. (opțional)
  4. OECD (2018). A Broken Social Elevator? How to Promote Social Mobility. OECD Publishing. (opțional)
  5. Esping-Andersen, G. & Cimentada, J. (2018). Ability and Mobility: The Relative Influence of Skills and Social Origin on Social Mobility. Social Science Research, 75, 13–31. (opțional)
  6. Suport de curs: e-learning

Discuție

Este școala un mecanism de mobilitate sau de reproducere socială? Sunt discutate triunghiul origine–educație–destinație, efectele primare și secundare ale originii sociale (Boudon), cultivarea concertată (Lareau), reproducerea prin sistemul de învățământ (Bourdieu și Passeron) și credința în meritocrație.

Aplicații

Studenții analizează gradientul socio-economic (indicele ESCS) al performanței în PISA pentru România comparativ cu alte țări UE și îl interpretează prin distincția dintre efectele primare și secundare.

→ OECD – PISA → PISA Data Explorer

Referințe

  1. Breen, R. & Müller, W. (eds.) (2020). Education and Intergenerational Social Mobility in Europe and the United States. Stanford University Press, introducere.
  2. Lareau, A. (2011). Unequal Childhoods: Class, Race, and Family Life, 2nd ed. University of California Press, cap. 1.
  3. Țoc, S. (2016). Familie, școală și succes școlar în învățământul românesc. Calitatea Vieții, 27(3), 189–215.
  4. Mijs, J. J. B. (2021). The Paradox of Inequality: Income Inequality and Belief in Meritocracy Go Hand in Hand. Socio-Economic Review, 19(1), 7–35. (opțional)
  5. Rotariu, T. (2004). Despre rolul școlii în procesele de mobilitate socială. Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia, 2. (opțional)
  6. Bourdieu, P. & Passeron, J.-C. (1990 [1970]). Reproduction in Education, Society and Culture, 2nd ed. SAGE. (opțional)
  7. Sandel, M. J. (2020). The Tyranny of Merit: What's Become of the Common Good? Farrar, Straus and Giroux. (opțional)
  8. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul analizează capitalul uman, cultural și social ca resurse ale poziției sociale, relația dintre gust, consum cultural și distincție (Bourdieu), teza omnivorului cultural și mecanismele prin care originea socială continuă să conteze în accesul la profesiile de elită, chiar și la calificări egale.

Aplicații

Studenții analizează participarea culturală pe niveluri de educație și venit folosind statisticile Eurostat privind cultura și testează teza omnivorului pe datele disponibile.

→ Eurostat – Culture statistics → European Social Survey – Data Portal

Referințe

  1. Bourdieu, P. (1986). The Forms of Capital. În J. G. Richardson (ed.), Handbook of Theory and Research for the Sociology of Education, pp. 241–258.
  2. Peterson, R. A. & Kern, R. M. (1996). Changing Highbrow Taste: From Snob to Omnivore. American Sociological Review, 61(5), 900–907.
  3. Friedman, S. & Laurison, D. (2019). The Class Ceiling: Why It Pays to Be Privileged. Policy Press, cap. 1.
  4. Coleman, J. S. (1988). Social Capital in the Creation of Human Capital. American Journal of Sociology, 94(Supplement), S95–S120. (opțional)
  5. Vasile, M. (2010). Stilurile de viață în România postcomunistă. Ce modele comportamentale adoptăm și de ce. Iași: Lumen. (opțional)
  6. Gerhards, J., Hans, S. & Mutz, M. (2013). Social Class and Cultural Consumption: The Impact of Modernisation in a Comparative European Perspective. Comparative Sociology, 12(2), 160–183. (opțional)
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul abordează concentrarea veniturilor și a averii la vârful distribuției, teoriile elitelor (Mills, Pareto, Mosca), locuirea ca formă de avere, riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), deprivarea materială și sărăcia în muncă, precum și conceptul de egalitate a oportunităților (Roemer).

Aplicații

Studenții compară cota de venit a celor mai bogați 10% cu cea a celor mai săraci 50%, precum și ratele AROPE și de sărăcie în muncă, pentru România și alte două țări, folosind WID și Eurostat EU-SILC.

→ World Inequality Database → Eurostat – Sărăcie și excluziune socială → Eurostat EU-SILC

Referințe

  1. Piketty, T. (2014). Capital in the Twenty-First Century. Harvard University Press, introducere și cap. 7.
  2. Roemer, J. E. (1998). Equality of Opportunity. Harvard University Press (extrase).
  3. Eurostat. Living conditions in Europe – poverty and social exclusion (ediția cea mai recentă).
  4. Mills, C. W. (1956/2000). The Power Elite. Oxford University Press, cap. 1. (opțional)
  5. Piketty, T. (2020). Capital and Ideology. Harvard University Press (extrase). (opțional)
  6. Suport de curs: e-learning

Discuție

De ce persistă inegalitatea de gen în societățile moderne? Sunt discutate segregarea ocupațională, diferențele salariale de gen, „penalizarea maternității”, cadrarea culturală a genului (Ridgeway) și intersecționalitatea ca perspectivă asupra suprapunerii mai multor axe de inegalitate.

Aplicații

Studenții compară indicatorii EIGE Gender Equality Index și gender pay gap-ul Eurostat și explică paradoxul României: o diferență salarială mică, dar un scor scăzut la indicele de egalitate de gen.

→ EIGE Gender Equality Index (comparare țări) → Eurostat – Gender Pay Gap Statistics

Referințe

  1. Ridgeway, C. L. (2011). Framed by Gender: How Gender Inequality Persists in the Modern World. Oxford University Press, cap. 1.
  2. Blau, F. D. & Kahn, L. M. (2017). The Gender Wage Gap: Extent, Trends, and Explanations. Journal of Economic Literature, 55(3), 789–865.
  3. Collins, P. H. & Bilge, S. (2020). Intersectionality, 2nd ed. Polity Press, cap. 1.
  4. Kleven, H., Landais, C. & Søgaard, J. E. (2019). Children and Gender Inequality: Evidence from Denmark. American Economic Journal: Applied Economics, 11(4), 181–209. (opțional)
  5. Goldin, C. (2014). A Grand Gender Convergence: Its Last Chapter. American Economic Review, 104(4), 1091–1119. (opțional)
  6. Crenshaw, K. (1989). Demarginalizing the Intersection of Race and Sex. University of Chicago Legal Forum, 1989(1), 139–167. (opțional)
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul analizează inegalitățile etnice, cu accent pe situația romilor, segregarea și marginalizarea urbană, stratificarea civică a migranților în funcție de statutul juridic și migrația ca strategie de mobilitate socială, cu referire la emigrația românească și rolul remitențelor.

Aplicații

Studenții folosesc datele FRA Roma Survey 2024 pentru a compara indicatorii de educație, ocupare și sărăcie ai romilor din România cu cei ai populației generale și ai romilor din alte state membre.

→ FRA – Roma Survey 2024 (date interactive) → Eurostat – Migrație și azil (ediția 2025)

Referințe

  1. Tufiș, P. (2001). Structură socială și etnicitate. Sociologie Românească, 3(1–4), 97–123.
  2. Wacquant, L. (2008). Urban Outcasts: A Comparative Sociology of Advanced Marginality. Polity Press (extrase).
  3. Vincze, E. (2019). Ghettoization: The Production of Marginal Spaces of Housing and the Reproduction of Racialized Labour. În E. Vincze et al. (eds.), Racialized Labour in Romania. Palgrave Macmillan, pp. 63–96.
  4. Morris, L. (2003). Managing Contradiction: Civic Stratification and Migrants' Rights. International Migration Review, 37(1), 74–100. (opțional)
  5. Engbersen, G. (2016). Floating Populations, Civic Stratification and Solidarity. Comparative Migration Studies, 4, Art. 8. (opțional)
  6. Kymlicka, W. (2015). Solidarity in Diverse Societies: Beyond Neoliberal Multiculturalism and Welfare Chauvinism. Comparative Migration Studies, 3(1), Art. 17. (opțional)
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul discută inegalitatea globală și „curba elefant”, teoria sistemelor mondiale și teoria dependenței, polarizarea ocupațională și automatizarea, expunerea ocupațiilor la inteligența artificială generativă, munca pe platforme digitale și cele trei niveluri ale diviziunii digitale (acces, competențe, rezultate).

Aplicații

Studenții analizează indicatorii de competențe digitale și poziția României în Digital Economy and Society Index; opțional, completează comparația globală cu datele UNDP privind dezvoltarea umană.

→ DESI / Digital Decade – Dashboard interactiv → UNDP – Country Insights (interactiv) → WEF Future of Jobs Report 2025

Referințe

  1. Milanovic, B. (2016). Global Inequality: A New Approach for the Age of Globalization. Harvard University Press, cap. 1.
  2. Autor, D. H. (2015). Why Are There Still So Many Jobs? The History and Future of Workplace Automation. Journal of Economic Perspectives, 29(3), 3–30.
  3. Martindale, N. & Lehdonvirta, V. (2023). Labour Market Digitalization and Social Class: Evidence of Mobility and Reproduction from a European Survey of Online Platform Workers. Socio-Economic Review, 21(4), 1945–1965.
  4. Eloundou, T., Manning, S., Mishkin, P. & Rock, D. (2024). GPTs are GPTs: Labor Market Impact Potential of LLMs. Science, 384. (opțional)
  5. van Dijk, J. (2020). The Digital Divide. Polity Press. (opțional)
  6. Wallerstein, I. (2004). World-Systems Analysis: An Introduction. Duke University Press. (opțional)
  7. Noja, G. G. & Pânzaru, C. (2021). Five Possible Impacts of Digitalisation in Romania. European Review of Applied Sociology, 14(22), 1–10. (opțional)
  8. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul examinează stratificarea în socialismul de stat, industrializarea și formarea clasei muncitoare, dezbaterea privind tranziția la economia de piață (Nee versus Szelényi), teza „capitalismului fără capitaliști” și structura de clasă și mobilitatea socială în România contemporană.

Aplicații

Fișa-sinteză a României: studenții adună indicatorii lucrați pe parcursul semestrului (Gini, distribuția pe clase ESeC, mobilitatea din GDIM, gradientul PISA, EIGE, FRA) și îi interpretează prin prisma transformării postsocialiste. Fișa constituie baza proiectului final.

→ European Social Survey – Data Portal → GDIM – Data Catalog → Eurostat EU-SILC

Referințe

  1. Szelényi, I. & Kostello, E. (1996). The Market Transition Debate: Toward a Synthesis? American Journal of Sociology, 101(4), 1082–1096.
  2. Pop, C. (2016). Clase sociale în România. Metodologia inegalităților. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, cap. 1 și 5.
  3. Vasile, O. M. (2008). Stratificare socială în România: O analiză de clase latente. Calitatea Vieții, XIX(3–4), 365–388.
  4. Eyal, G., Szelényi, I. & Townsley, E. (1998). Making Capitalism without Capitalists: Class Formation and Elite Struggles in Post-Communist Central Europe. Verso. (opțional)
  5. Cucu, A.-S. (2019). Planning Labour: Time and the Foundations of Industrial Socialism in Romania. Berghahn Books, cap. 3. (opțional)
  6. Cucu, A.-S. & Culic, I. (2012). Procese de configurare a claselor sociale în România. În T. Rotariu & V. Voineagu (eds.), Inerție și schimbare. Iași: Polirom, pp. 159–178. (opțional)
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul discută consecințele inegalității asupra sănătății și a șanselor de viață, regimurile statului bunăstării (Esping-Andersen), investiția socială ca paradigmă de politică publică, Pilonul European al Drepturilor Sociale și politicile românești relevante: venitul minim de incluziune (Legea 196/2016), educația timpurie și incluziunea romilor.

Aplicații

Studenții compară cheltuielile de protecție socială ca procent din PIB pentru România și câte o țară din fiecare regim al statului bunăstării. În seminar, studenții își prezintă proiectele finale („Profilul inegalității unei țări europene vs. România”), cu recomandări de politică publică.

→ OECD Social Expenditure Dashboard → Eurostat – Social Protection Database → Pilonul European al Drepturilor Sociale

Referințe

  1. Esping-Andersen, G. (1990). The Three Worlds of Welfare Capitalism. Polity Press / Princeton University Press, cap. 1.
  2. Hemerijck, A. (2018). Social Investment as a Policy Paradigm. Journal of European Public Policy, 25(6), 810–827.
  3. Wilkinson, R. & Pickett, K. (2009). The Spirit Level: Why More Equal Societies Almost Always Do Better. Allen Lane, cap. 1 (împreună cu o recenzie critică la alegere).
  4. Marmot, M. (2015). The Health Gap: The Challenge of an Unequal World. Bloomsbury. (opțional)
  5. OECD (2018). A Broken Social Elevator? How to Promote Social Mobility. OECD Publishing, capitolele privind politicile. (opțional)
  6. Suport de curs: e-learning

ARE YOU READY TO TEST YOUR KNOWLEDGE?

arrow-icon-size3 Get Started

sociologia migratiei

online-community

migratie, somaj si forta de munca

Sociologie economica

Close

Exploreaza