Ciprian PANZARU
arrow-left Back

Sociology of Migration

Discuție

Cursul introduce migrația ca fenomen social, demografic, economic, politic și cultural. Sunt discutate conceptele fundamentale: migrant, emigrant, imigrant, migrație internă, migrație internațională, mobilitate, circulație, refugiat, solicitant de azil, diaspora și transnaționalism. Se analizează specificul abordării sociologice asupra migrației și relația acesteia cu schimbarea socială, stratificarea, piața muncii, familia și instituțiile statului.

Aplicații

Studenții construiesc o hartă conceptuală a principalelor forme de migrație și identifică diferențele dintre migrație voluntară, migrație forțată, migrație economică, migrație familială, migrație educațională și mobilitate temporară.

→ Migration Data Portal → IOM – World Migration Report → Eurostat – Migration and Asylum

Referințe

  1. Castles, S., de Haas, H. & Miller, M. J. (2020). The Age of Migration.
  2. Brettell, C. B. & Hollifield, J. F. (Eds.). (2023). Migration Theory: Talking Across Disciplines.
  3. International Organization for Migration. Key Migration Terms.
  4. Migration Data Portal. Global migration data and indicators.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Sunt analizate principalele teorii ale migrației: modelul push–pull, teoria neoclasică, noua economie a migrației, teoria pieței duale a muncii, teoria sistemului mondial, teoria rețelelor migratorii, teoria cauzalității cumulative și perspectiva transnațională. Accentul este pus pe modul în care teoriile explică decizia de migrare, perpetuarea fluxurilor migratorii și relația dintre migrație, dezvoltare și inegalitate.

Aplicații

Studenții aleg un flux migrator concret și îl interpretează folosind cel puțin două teorii ale migrației. Analiza trebuie să distingă între factori individuali, gospodărești, instituționali, structurali și transnaționali.

→ OECD Migration → Migration Data and SDGs

Referințe

  1. Massey, D. S. et al. (1993). Theories of International Migration: A Review and Appraisal.
  2. Piore, M. J. (1979). Birds of Passage: Migrant Labor and Industrial Societies.
  3. Stark, O. & Bloom, D. E. (1985). The New Economics of Labor Migration.
  4. Portes, A. & Böröcz, J. (1989). Contemporary Immigration: Theoretical Perspectives.
  5. Massey, D. S. (1990). Social Structure, Household Strategies, and the Cumulative Causation of Migration.
  6. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul examinează migrația în evoluție istorică: migrații premoderne, colonizare, migrația transatlantică, migrația forței de muncă în perioada industrializării, migrațiile postbelice, migrația în contextul globalizării și migrațiile contemporane generate de conflicte, inegalități, schimbări climatice, tranziții politice și transformări economice.

Aplicații

Studenții construiesc o cronologie a unui val migrator istoric sau contemporan și identifică factorii politici, economici, demografici și sociali care l-au produs, precum și efectele sale asupra societăților de origine și destinație.

→ IOM – World Migration Report → UNHCR Refugee Statistics → Migration Policy Institute

Referințe

  1. Castles, S., de Haas, H. & Miller, M. J. (2020). The Age of Migration.
  2. Goldin, I., Cameron, G. & Balarajan, M. (2011). Exceptional People.
  3. Manning, P. & Trimmer, T. (2012). Migration in World History.
  4. International Organization for Migration. World Migration Report.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Sunt discutate indicatorii demografici ai migrației, distribuția spațială a fluxurilor migratorii, migrația internă și internațională, urbanizarea, depopularea rurală, migrația pe regiuni, structura pe vârste și gen a migranților, migrația netă, stocurile de migranți și relația dintre migrație, declin demografic și dezvoltare teritorială.

Aplicații

Studenții utilizează date Eurostat, INS sau ONU pentru a compara tiparele spațiale ale migrației în România și în Uniunea Europeană, construind o hartă sau o analiză tabelară a regiunilor de origine și destinație.

→ Eurostat Migration and Asylum → UN World Population Prospects → INS TEMPO Online

Referințe

  1. United Nations, DESA. World Population Prospects.
  2. Eurostat. Migration and asylum statistics.
  3. Migration Data Portal. Migration data sources.
  4. OECD. International Migration Database.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul analizează factorii socio-economici care influențează migrația: diferențele salariale, șomajul, sărăcia, inegalitățile regionale, educația, accesul la servicii, rețelele sociale, strategiile gospodăriilor, oportunitățile ocupaționale, insecuritatea economică și aspirațiile de mobilitate socială.

Aplicații

Studenții analizează o comunitate, regiune sau categorie socială afectată de migrație și identifică factorii economici și sociali care explică plecarea, revenirea sau mobilitatea circulară.

→ World Bank Open Data → Eurostat Labour Market → World Inequality Database

Referințe

  1. Todaro, M. P. (1969). A Model of Labor Migration and Urban Unemployment.
  2. Harris, J. R. & Todaro, M. P. (1970). Migration, Unemployment and Development.
  3. de Haas, H. (2010). Migration and Development: A Theoretical Perspective.
  4. World Bank. Migration, Remittances and Diaspora Issues.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Sunt analizate relațiile dintre migrație și dezvoltare: remitențe, diaspora, investiții, transfer de competențe, brain drain, brain gain, brain circulation, dezvoltare locală, schimbări familiale și comunitare, efectele migrației asupra pieței muncii și ambivalența legăturii dintre mobilitate și dezvoltare.

Aplicații

Studenții evaluează efectele migrației asupra unei comunități de origine, analizând remitențele, schimbările în structura familială, deficitul de forță de muncă, investițiile locale și eventualele efecte de dezvoltare sau dependență.

→ World Bank – Migration and Remittances → IOM – Migration and Sustainable Development → UN Sustainable Development Goals

Referințe

  1. de Haas, H. (2010). Migration and Development: A Theoretical Perspective.
  2. IOM. World Migration Report.
  3. World Bank. Migration and Remittances resources.
  4. OECD. International Migration Outlook.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul abordează integrarea socială a migranților, incluziunea și excluziunea, stratificarea etnică, inegalitățile pe piața muncii, accesul la educație, sănătate și locuire, discriminarea, capitalul social, mobilitatea socială și relația dintre statutul juridic și poziția socială a migranților.

Aplicații

Studenții analizează un caz de integrare a unei comunități migrante, identificând barierele instituționale, lingvistice, economice și culturale, precum și resursele care facilitează incluziunea socială.

→ European Website on Integration → EU Agency for Fundamental Rights → Eurostat EU-SILC

Referințe

  1. Portes, A. & Zhou, M. (1993). The New Second Generation: Segmented Assimilation.
  2. Alba, R. & Foner, N. (2015). Strangers No More.
  3. Portes, A. & Rumbaut, R. G. (2006). Immigrant America.
  4. European Union Agency for Fundamental Rights. Migration and inclusion resources.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Sunt discutate relațiile dintre migrație, ocupare, șomaj, deficit de forță de muncă, segmentarea pieței muncii, precaritate, muncă sezonieră, lucrători mobili, calificări și recunoașterea competențelor. Cursul analizează atât contribuția migranților la economiile de destinație, cât și vulnerabilitățile lor ocupaționale.

Aplicații

Studenții aleg un sector economic în care migranții sunt prezenți semnificativ și analizează condițiile de muncă, statutul contractual, nivelul de calificare, riscurile de exploatare și rolul reglementărilor publice.

→ Eurostat Labour Market → ILO Labour Migration → EURES

Referințe

  1. Piore, M. J. (1979). Birds of Passage.
  2. International Labour Organization. Labour Migration resources.
  3. Arpaia, A. et al. (2016). Labour Mobility and Labour Market Adjustment in the EU.
  4. OECD. International Migration Outlook.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul analizează diaspora, comunitățile transnaționale, legăturile sociale peste frontiere, remitențele sociale, cetățenia multiplă, apartenența, identitatea, participarea politică la distanță și rolul diasporei în dezvoltare, diplomație publică și transformare socială.

Aplicații

Studenții analizează o comunitate diasporică și identifică formele de conectare transnațională: rețele familiale, organizații, transferuri financiare, participare civică, vot extern, antreprenoriat și circulație culturală.

→ Migration Policy Institute – Diasporas → IOM – Diaspora → OECD Migration

Referințe

  1. Basch, L., Glick Schiller, N. & Szanton Blanc, C. (1994). Nations Unbound.
  2. Vertovec, S. (2001). Transnationalism and Identity.
  3. Levitt, P. (2001). The Transnational Villagers.
  4. International Organization for Migration. Diaspora resources.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Sunt analizate mobilitatea transfrontalieră, navetismul internațional, migrația circulară, mobilitatea temporară, lucrătorii sezonieri, libera circulație în Uniunea Europeană și relația dintre mobilitate, piața muncii, familie și dezvoltare regională.

Aplicații

Studenții analizează un exemplu de mobilitate circulară sau transfrontalieră, identificând motivele deplasării, durata, frecvența, actorii instituționali, riscurile sociale și efectele asupra gospodăriilor.

→ European Commission – Free Movement of Workers → EURES → European Labour Authority

Referințe

  1. King, R. & Skeldon, R. (2010). ‘Mind the Gap!’ Integrating Approaches to Internal and International Migration.
  2. OECD. International Migration Outlook.
  3. European Commission. Free Movement of Workers.
  4. International Labour Organization. Labour Migration resources.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul tratează guvernanța migrației, rolul statelor, organizațiilor internaționale și Uniunii Europene, regimurile de vize, controlul frontierelor, securitizarea migrației, externalizarea controlului migrator, politicile de azil, managementul frontierelor și tensiunea dintre securitate, drepturi și mobilitate.

Aplicații

Studenții analizează o politică sau instituție de guvernanță a migrației — Frontex, Sistemul European Comun de Azil, regimul Schengen, Pactul UE privind migrația și azilul — și discută implicațiile sociale și politice.

→ European Commission – Migration and Asylum → Frontex → UNHCR

Referințe

  1. Fiddian-Qasmiyeh, E. et al. (Eds.). (2014). The Oxford Handbook of Refugee and Forced Migration Studies.
  2. Geddes, A. & Scholten, P. (2016). The Politics of Migration and Immigration in Europe.
  3. European Commission. Migration and asylum policies.
  4. IOM. Migration Governance Framework.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Sunt analizate transformările migrației în context digital: rețele sociale, platforme online, nomadism digital, infrastructuri digitale ale mobilității, comunicare transnațională, muncă la distanță, date digitale despre migrație, supraveghere, algoritmi și inegalități digitale între migranți.

Aplicații

Studenții analizează rolul unei platforme digitale în procesul migrator: informare, recrutare, menținerea legăturilor familiale, integrare, muncă la distanță, activism diasporic sau control instituțional.

→ OECD Digital Economy → European Commission – Digital Strategy → Eurofound Platform Economy

Referințe

  1. Laguerre, M. S. (2010). Digital Diasporas.
  2. Couldry, N. & Mejias, U. A. (2019). The Costs of Connection.
  3. Castells, M. (2010). The Rise of the Network Society.
  4. OECD. Digital Economy Outlook.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul tratează migrația neregulată, solicitanții de azil, refugiații, persoanele strămutate intern, apatridia, traficul de persoane, contrabanda cu migranți, crizele umanitare, vulnerabilitatea, drepturile fundamentale și politicile de protecție internațională.

Aplicații

Studenții analizează o criză de strămutare forțată, identificând cauzele, rutele, actorii instituționali, răspunsurile umanitare, regimul juridic și efectele sociale asupra persoanelor strămutate și comunităților gazdă.

→ UNHCR Refugee Statistics → UNHCR – Who We Protect → IOM – Counter-Trafficking

Referințe

  1. Fiddian-Qasmiyeh, E. et al. (Eds.). (2014). The Oxford Handbook of Refugee and Forced Migration Studies.
  2. UNHCR. Refugee Statistics and Global Trends.
  3. IOM. World Migration Report.
  4. UNHCR. The 1951 Refugee Convention.
  5. Suport de curs: e-learning

Discuție

Cursul analizează politicile în domeniul migrației: politici de admitere, integrare, azil, returnare, diaspora, control al frontierelor, mobilitate legală, protecția lucrătorilor migranți și cooperare internațională. Sunt discutate politicile UE, guvernanța multinivel, tensiunile dintre control și drepturi, precum și rolul datelor în formularea politicilor publice.

Aplicații

Studenții aleg o politică migratorie națională, europeană sau internațională și o analizează după următoarea schemă: problemă publică, obiective, grupuri țintă, instrumente, instituții responsabile, efecte anticipate și consecințe neintenționate.

→ European Commission – Migration and Asylum → IOM – Migration Governance → OECD Migration → Inspectoratul General pentru Imigrări

Referințe

  1. Geddes, A. & Scholten, P. (2016). The Politics of Migration and Immigration in Europe.
  2. European Commission. Migration and Asylum policies.
  3. International Organization for Migration. Migration Governance Framework.
  4. OECD. International Migration Outlook.
  5. UNHCR. Protection and asylum resources.
  6. Suport de curs: e-learning

ARE YOU READY TO TEST YOUR KNOWLEDGE?

arrow-icon-size3 Get Started

DISCUSSION

Ce este migrația? De ce este important să vorbim despre fenomenul migrației? Tipologii ale migrației: internă/internațională, voluntară/forțată, temporară/permanentă. Controverse contemporane privind migrația.

APPLICATIONS

Studenții explorează portalul interactiv al IOM World Migration Report pentru a cartografia conceptele cheie (tipuri de migrație, fluxuri, tendințe) utilizând vizualizările de date și sintezele pe capitole.

→ IOM World Migration Report – Portal interactiv

→ IOM – Global Migration Data Portal

REFERENCES

  1. Jansen, C. J. (ed.) (1970/2016). Readings in the Sociology of Migration. Oxford: Pergamon Press. ScienceDirect
  2. Diken, B. (2018). Migration, the Sociology of Mobility, and Critical Theory. În O. B. Jensen et al. (Eds.), Mobilities and Complexities. Routledge. DOI: 10.4324/9780429470097-4
  3. de Haas, H., Castles, S. & Miller, M. J. (2020). The Age of Migration, 6th ed. The Guilford Press. Google Books
  4. IOM (2024). World Migration Report 2024. Geneva: IOM. publications.iom.int
  5. Course material: e-learning

DISCUSSION

Care sunt perioadele istorice cel mai puternic marcate de migrație? Valurile migratoare europene și globale. Regimuri de migrație și transformări contemporane. Analiza fluxurilor de migrație – țările cele mai afectate de fenomenul migrației.

APPLICATIONS

Studenții analizează datele UN DESA privind stocul de migranți internaționali (1990–2024) pe regiuni, identificând valurile istorice și schimbările contemporane.

→ UN DESA – International Migrant Stock

→ IOM Global Migration Data Portal

REFERENCES

  1. Massey, D. S. & Taylor, J. E. (Eds.) (2004). International Migration: Prospects and Policies in a Global Market. OUP. DOI: 10.1093/0199269009.001.0001
  2. de Haas, H., Castles, S. & Miller, M. J. (2020). The Age of Migration, 6th ed. The Guilford Press. Google Books
  3. Cohen, R. (Ed.) (1995). The Cambridge Survey of World Migration. Cambridge University Press. DOI: 10.1017/CBO9780511598289
  4. Course material: e-learning

DISCUSSION

Care sunt cele mai influente teorii ale migrației? Teorii clasice (Ravenstein, Lee push-pull, Harris-Todaro) și contemporane (rețele, sisteme mondiale, transnaționalism, NELM, cadrul aspirații-capabilități – de Haas 2021).

APPLICATIONS

Studenții construiesc un tabel comparativ al principalelor teorii ale migrației (neoclasică, NELM, piață duală a muncii, sisteme mondiale, rețele, aspirații-capabilități) utilizând articolul integrator de Haas (2021, open access) și Massey et al. (1993). Este necesară citarea a cel puțin două surse academice.

→ de Haas (2021) – A Theory of Migration (open access)

REFERENCES

  1. Massey, D. S. et al. (1993). Theories of International Migration: A Review and Appraisal. Population and Development Review, 19(3), 431–466. DOI: 10.2307/2938462
  2. Arango, J. (2015). Theories of International Migration. În A. Triandafyllidou (Ed.), Routledge Handbook of Immigration and Refugee Studies. Routledge. Routledge
  3. de Haas, H. (2021). A Theory of Migration: The Aspirations-Capabilities Framework. Comparative Migration Studies, 9, Art. 8. DOI: 10.1186/s40878-020-00210-4
  4. Stark, O. & Bloom, D. E. (1985). The New Economics of Labor Migration. The American Economic Review, 75(2), 173–178. JSTOR: 1805591
  5. Course material: e-learning

DISCUSSION

Care sunt consecințele demografice ale fenomenului migrației? Fluxuri migratoare, structuri de vârstă și gen, tipare de destinație. EU Knowledge Centre on Migration and Demography. Atlasul Migrației.

APPLICATIONS

Studenții selectează 3–4 țări (inclusiv România) și compară profilurile demografico-migratoare folosind instrumentul interactiv EU Atlas of Migration.

→ EU Atlas of Migration (interactiv)

→ EU Knowledge Centre on Migration and Demography

REFERENCES

  1. Skeldon, R. (2013). Global Migration: Demographic Aspects and Its Relevance for Development. UN DESA Technical Paper No. 2013/6. UN DESA
  2. Findlay, A. M. & Wahba, J. (2013). Migration and Demographic Change. Population, Space and Place, 19(6), 651–656. DOI: 10.1002/psp.1786
  3. European Commission, JRC (2025). Atlas of Migration 2025. Atlas of Migration (interactiv)
  4. Course material: e-learning

DISCUSSION

De ce migrează oamenii? Factori push-pull, inegalități, bunăstare. Cine câștigă și cine pierde ca urmare a fenomenului migrației? Efectele migrației asupra sistemului de securitate socială – studiu de caz: România.

APPLICATIONS

Studenții analizează efectele migrației românești asupra securității sociale, utilizând datele World Bank privind remitențele ca % din PIB și nota de fond a Băncii Mondiale despre migrația din România.

→ World Bank – Remitențe România (% din PIB)

→ World Bank – KNOMAD Migration & Remittances

REFERENCES

  1. Enache, C. & Pânzaru, C. (2012). Romanian Migration Flows in European Countries: Does Social Security Matter? Annales Universitatis Apulensis: Series Oeconomica, 14(2), 485. ResearchGate (profil autor)
  2. Borjas, G. J. (2014). Immigration Economics. Harvard University Press. hup.harvard.edu
  3. Noja, G. G., Cristea, S. M., Yüksel, A., Pânzaru, C. & Drăcea, R. M. (2018). Migrants’ Role in Enhancing the Economic Development of Host Countries. Sustainability, 10(3), 894. DOI: 10.3390/su10030894
  4. Course material: e-learning

DISCUSSION

Care este legătura dintre migrație și dezvoltare? Modelul MIRAB (migration, remittances, aid, bureaucracy). Remitențele. Fenomenul brain drain vs. brain gain. Cadru integrat migrație-dezvoltare.

APPLICATIONS

Studenții descărcă datele World Bank privind remitențele bilaterale ale României, identifică principalele coridoare și calculează raportul remitențe/PIB în timp.

→ World Bank – KNOMAD Bilateral Remittance Matrix

→ MPI – Bilateral Remittance Flows (hartă interactivă)

REFERENCES

  1. De Haas, H. (2010). Migration and Development: A Theoretical Perspective. International Migration Review, 44(1), 227–264. DOI: 10.1111/j.1747-7379.2009.00804.x
  2. Özden, Ç. & Schiff, M. (Eds.) (2006). International Migration, Remittances, and the Brain Drain. World Bank / Palgrave Macmillan. World Bank Open Knowledge
  3. Docquier, F. & Rapoport, H. (2012). Globalization, Brain Drain, and Development. Journal of Economic Literature, 50(3), 681–730. DOI: 10.1257/jel.50.3.681
  4. Course material: e-learning

DISCUSSION

Efectele economice ale migrației pe piața muncii. Teoria pieței duale a muncii (Piore). Segmentarea ocupațională. Integrarea imigranților pe piața muncii – indicatori și evidențe.

APPLICATIONS

Studenții compară ratele de ocupare, șomaj și supracalificare pentru populația născută în străinătate vs. populația nativă în statele membre UE, utilizând statisticile Eurostat.

→ Eurostat – Migrant Integration: Labour Market

→ Eurostat – Migration and Asylum Portal

REFERENCES

  1. Piore, M. J. (1979). Birds of Passage: Migrant Labor and Industrial Societies. Cambridge University Press. DOI: 10.1017/CBO9780511572210
  2. OECD/European Commission (2023). Indicators of Immigrant Integration 2023: Settling In. OECD Publishing. DOI: 10.1787/1d5020a6-en
  3. Dustmann, C. & Frattini, T. (2014). The Fiscal Effects of Immigration to the UK. The Economic Journal, 124(580), F593–F643. DOI: 10.1111/ecoj.12181
  4. Eurostat. Migrant Integration Statistics – Labour Market Indicators. Eurostat Statistics Explained
  5. Course material: e-learning

DISCUSSION

Cum se intersectează genul, etnia și clasa în experiența migrantă? Cadrul conceptual al integrării (Ager & Strang). Discriminarea și apartenența. Perspectiva translocațională (Anthias).

APPLICATIONS

Studenții selectează România și 3–4 alte țări UE pe MIPEX pentru a compara scorurile politicilor de integrare pe 8 domenii (piața muncii, educație, sănătate, participare politică etc.), apoi discută dimensiunile intersecționale.

→ MIPEX – Migrant Integration Policy Index (interactiv)

→ MIPEX – Romania

REFERENCES

  1. Ager, A. & Strang, A. (2008). Understanding Integration: A Conceptual Framework. Journal of Refugee Studies, 21(2), 166–191. DOI: 10.1093/jrs/fen016
  2. Portes, A. & Rumbaut, R. G. (2014). Immigrant America: A Portrait, 4th ed. University of California Press. Google Books
  3. Anthias, F. (2012). Transnational Mobilities, Migration Research and Intersectionality. Nordic Journal of Migration Research, 2(2), 102–110. DOI: 10.2478/v10202-011-0032-y
  4. MIPEX – Migrant Integration Policy Index (2025). mipex.eu
  5. Course material: e-learning

DISCUSSION

Capitalul de migrație. Diaspora, internet și capital social. Identități transnaționale, drepturi, participare. Legături cu țara de origine. Diaspora românească din Italia și Spania – studii de caz.

APPLICATIONS

Studenții utilizează datele Eurostat privind cetățenii români din Italia și Spania pentru a analiza dimensiunea diasporei, demografia și tiparele de integrare, aplicând cadrul câmpului social transnațional (Levitt & Glick Schiller).

→ Eurostat – Migration and Asylum Interactive (2024)

REFERENCES

  1. Sandu, D. (2010). Lumile sociale ale migrației românești în străinătate. Iași: Polirom. Google Books
  2. Șerban, M. (2011). Dinamica migrației internaționale: un exercițiu asupra migrației românești în Spania. Iași: Editura Lumen.
  3. Ryan, L., Erel, U. & D’Angelo, A. (Eds.) (2015). Migrant Capital: Networks, Identities and Strategies. Palgrave Macmillan. DOI: 10.1057/9781137348807
  4. Levitt, P. & Glick Schiller, N. (2004). Conceptualizing Simultaneity: A Transnational Social Field Perspective on Society. International Migration Review, 38(3), 1002–1039. DOI: 10.1111/j.1747-7379.2004.tb00227.x
  5. Brubaker, R. (2005). The ‘Diaspora’ Diaspora. Ethnic and Racial Studies, 28(1), 1–19. DOI: 10.1080/0141987042000289997
  6. Course material: e-learning

DISCUSSION

Caracteristicile mobilității transfrontaliere – diferența față de migrație. Migrația circulară, sezonieră, navetismul transfrontalier. „Liquid migration” (Engbersen). Studii de caz: migrația circulară România–Italia/Spania, navetismul transfrontalier România–Ungaria.

APPLICATIONS

Studenții analizează datele privind mobilitatea intra-UE a forței de muncă pentru a compara tiparele de migrație circulară, sezonieră și navetism transfrontalier ale României (coridoare România–Italia/Spania, frontieră România–Ungaria).

→ EC – Annual Report on Intra-EU Labour Mobility 2023

→ EC – Facts and Figures on Intra-EU Labour Mobility

REFERENCES

  1. Mazzoni, D. et al. (2018). Cross-border Mobility, European Identity and Participation among European Adolescents and Young Adults. European Journal of Developmental Psychology, 15(3), 324–339. DOI: 10.1080/17405629.2017.1378089
  2. Engbersen, G. & Snel, E. (2013). Liquid Migration: Dynamic and Fluid Patterns of Post-accession Migration Flows. În B. Glorius et al. (Eds.), Mobility in Transition. Amsterdam University Press. DOI: 10.1515/9789048515493-002
  3. Favell, A. (2008). The New Face of East-West Migration in Europe. Journal of Ethnic and Migration Studies, 34(5), 701–716. DOI: 10.1080/13691830802106119
  4. Vertovec, S. (2007). Circular Migration: The Way Forward in Global Policy? IMI Working Paper No. 4. Oxford. migrationinstitute.org
  5. Course material: e-learning

DISCUSSION

Înțelegerea relației dintre azil, policy și mobilitatea internațională. Securitizarea migrației (Huysmans, Bigo). Sistemul European Comun de Azil (CEAS). Externalizarea controlului frontierelor.

APPLICATIONS

Studenții analizează cadrul juridic al CEAS, compară diferențele de implementare națională utilizând Hirsch Ballin et al. (2020) și discută dinamicile de securitizare.

→ EC – Common European Asylum System

→ EUR-Lex – Sinteză CEAS

REFERENCES

  1. Hirsch Ballin, E., Ćerimović, E., Dijstelbloem, H. & Segers, M. (2020). Variation in Asylum, Migration and Border Control. În European Variations as a Key to Cooperation. Springer. DOI: 10.1007/978-3-030-32893-1_8
  2. Huysmans, J. (2006). The Politics of Insecurity: Fear, Migration and Asylum in the EU. Routledge. DOI: 10.4324/9780203008690
  3. Bigo, D. (2002). Security and Immigration: Toward a Critique of the Governmentality of Unease. Alternatives, 27(1 Suppl.), 63–92. DOI: 10.1177/03043754020270S105
  4. Frontex. Annual Risk Analysis (cea mai recentă ediție). frontex.europa.eu
  5. Course material: e-learning

DISCUSSION

Diferența dintre migrația forțată și migrația voluntară. Cauze și caracteristici. Eticheta de „refugiat” (Zetter). Sociologia migrației de refugiu (FitzGerald & Arar). Analiza fluxurilor de migrație forțată în Europa – rute și efecte.

APPLICATIONS

Studenții utilizează UNHCR Refugee Data Finder pentru a cartografia fluxurile de strămutare forțată către Europa, a identifica principalele țări de origine și a analiza tendințele 2015–2024.

→ UNHCR Refugee Data Finder

→ UNHCR Operational Data Portal

REFERENCES

  1. Ataç, I., Rygiel, K. & Stierl, M. (2016). The Contentious Politics of Refugee and Migrant Protest. Citizenship Studies, 20(5), 527–544. DOI: 10.1080/13621025.2016.1182681
  2. Betts, A. & Collier, P. (2017). Refuge: Transforming a Broken Refugee System. Allen Lane / Penguin. Google Books
  3. FitzGerald, D. S. & Arar, R. (2018). The Sociology of Refugee Migration. Annual Review of Sociology, 44, 387–406. DOI: 10.1146/annurev-soc-073117-041204
  4. UNHCR (2025). Global Trends: Forced Displacement in 2024. Geneva: UNHCR. unhcr.org/global-trends
  5. Course material: e-learning

DISCUSSION

Relația dintre migrația neregulată și munca la negru. Munca forțată. Traficul de persoane. Efecte asupra pieței muncii. Protecția victimelor. Munca la negru în rândul migranților români – efecte asupra țărilor de destinație și a țării de origine.

APPLICATIONS

Studenții descărcă datele UNODC privind traficul de persoane și estimările ILO privind munca forțată, comparând tiparele din regiunile europene, cu accent pe poziția României ca țară de origine și tranzit.

→ UNODC – Global Report on Trafficking in Persons

→ Counter-Trafficking Data Collaborative (CTDC)

→ ILO – Forced Labour Data

REFERENCES

  1. Düvell, F. (Ed.) (2006). Illegal Immigration in Europe: Beyond Control? Palgrave Macmillan. Google Books
  2. Triandafyllidou, A. (Ed.) (2010). Irregular Migration in Europe: Myths and Realities. Ashgate / Routledge. DOI: 10.4324/9781315589848
  3. De Genova, N. P. (2002). Migrant ‘Illegality’ and Deportability in Everyday Life. Annual Review of Anthropology, 31, 419–447. DOI: 10.1146/annurev.anthro.31.040402.085432
  4. ILO, Walk Free & IOM (2022). Global Estimates of Modern Slavery. Geneva: ILO. ilo.org
  5. Course material: e-learning

DISCUSSION

Contextul fenomenului de nomadism digital. Munca digitală și mobilitatea. Destinații populare pentru nomazii digitali. Surse și modalități de colectare a datelor statistice referitoare la fenomenul migrației.

APPLICATIONS

Studenții (1) explorează publicația interactivă Eurostat privind migrația pentru a înțelege metodologia de măsurare și tiparele de date din UE, apoi (2) compară clasamentele Nomad List cu fluxurile reale de migrație din Eurostat.

→ Eurostat – Migration Interactive Publication (2025)

→ Eurostat – Migration and Asylum Database

→ Nomad List (date destinații nomazi digitali)

REFERENCES

  1. Schlagwein, D. (2018). Escaping the Rat Race: Justifications in Digital Nomadism. Proceedings of ECIS 2018, Research-in-Progress Papers, 31. AIS Electronic Library
  2. Thompson, B. Y. (2019). The Digital Nomad Lifestyle: (Remote) Work/Leisure Balance, Privilege, and Constructed Community. International Journal of the Sociology of Leisure, 2(1–2), 27–42. DOI: 10.1007/s41978-018-00030-y
  3. Willekens, F., Massey, D., Raymer, J. & Beauchemin, C. (2016). International Migration Under the Microscope. Science, 352(6288), 897–899. DOI: 10.1126/science.aaf6545
  4. IOM. Global Migration Data Portal. migrationdataportal.org
  5. Eurostat. Migration and Asylum – Methodology & Reference Metadata. Eurostat Reference Metadata
  6. Course material: e-learning

ARE YOU READY TO TEST YOUR KNOWLEDGE?

arrow-icon-size3 Get Started
online-community

Labour economics

Stratification and social mobility

Economic Sociology

Close

Explore