Stratificare și Mobilitate Socială

DISCUȚIE

Ce este stratificarea socială? De ce este important să vorbim despre stratificare socială? Principalele dimensiuni ale stratificării: venit, educație, status ocupațional, avere.

APLICAȚII

Studenții explorează datele Eurostat privind coeficientul Gini și distribuția veniturilor în țările UE, cu accent pe poziția României.

→ Eurostat – Coeficientul Gini (ilc_di12)

→ Eurostat – Distribuția veniturilor și inegalitatea

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Davis, K. & Moore, W. E. (1945/2019). Some Principles of Stratification. În D. B. Grusky (ed.), Social Stratification: Class, Race, and Gender in Sociological Perspective, 2nd ed. Routledge. DOI: 10.4324/9780429306419-5
2. Tumin, M. M. (1953/2019). Some Principles of Stratification: A Critical Analysis. În D. B. Grusky (ed.), Social Stratification, 2nd ed. Routledge. DOI: 10.4324/9780429306419-7
3. Grusky, D. B. (ed.) (2019). Social Stratification: Class, Race, and Gender in Sociological Perspective, 4th ed. Routledge. DOI: 10.4324/9780429494642
4. Piketty, T. (2014). Capital in the Twenty-First Century. Harvard University Press. hup.harvard.edu
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Cum este explicată stratificarea socială prin prisma principalelor teorii sociologice? Teoria claselor la Marx, clasa/statusul/partidul la Weber, teza funcționalistă Davis-Moore.

APLICAȚII

Studenții compară structurile de clasă și distribuția veniturilor între țări folosind LIS / Our World in Data Inequality Explorer.

→ Our World in Data – Inequality Explorer (date LIS)

→ Luxembourg Income Study Data Center

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Kerbo, H. R. (2017). Social Stratification. În G. Ritzer (ed.), The Blackwell Encyclopedia of Sociology, 2nd ed. Wiley. DOI: 10.1002/9781118430873.est0761
2. Marx, K. & Engels, F. (1848/2002). The Communist Manifesto. Penguin Classics. Project Gutenberg (text integral)
3. Weber, M. (1922/1978). Economy and Society: An Outline of Interpretive Sociology. Ed. G. Roth & C. Wittich. University of California Press. Google Books
4. Hauhart, R. C. (2003). The Davis–Moore Theory of Stratification: The Life Course of a Socially Constructed Classic. The American Sociologist, 34, 5–24. DOI: 10.1007/s12108-003-1013-y
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Analiza neomarxistă a claselor (Wright – „locații de clasă contradictorii”). Teoria conflictelor (Dahrendorf – autoritatea ca bază a conflictului). Interacționismul simbolic și stigma (Goffman).

APLICAȚII

Studenții analizează date calitative privind stigma și identitatea socială din UK Data Service – Qualitative Data Hub.

→ UK Data Service – Qualitative Data Hub

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Wright, E. O. (1985/1997). Classes. London: Verso. Google Books
2. Dahrendorf, R. (1959). Class and Class Conflict in Industrial Society. Stanford University Press. Google Books
3. Goffman, E. (1963). Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity. Prentice-Hall. Google Books
4. Charmaz, K., Harris, S. R. & Irvine, L. (2019). The Social Self and Everyday Life: Understanding the World Through Symbolic Interactionism. Wiley-Blackwell. Google Books
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce înseamnă „clasă socială”? Schemele de clasă EGP (Erikson-Goldthorpe-Portocarero) și Wright. Consecințele apartenenței de clasă asupra veniturilor și competențelor. Stratificarea socială în România.

APLICAȚII

Studenții analizează variabile de clasă bazate pe ocupație (clasificarea ESeC, coduri ISCO), ocupația părinților, educația și venitul din European Social Survey (inclusiv România).

→ European Social Survey – Data Portal

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Le Grand, C. & Tåhlin, M. (2013). Class, Occupation, Wages, and Skills: The Iron Law of Labor Market Inequality. În G. E. Birkelund (ed.), Class and Stratification Analysis, Emerald, pp. 3–46. DOI: 10.1108/S0195-6310(2013)0000030006
2. Erikson, R. & Goldthorpe, J. H. (1992). The Constant Flux: A Study of Class Mobility in Industrial Societies. Oxford: Clarendon Press. Google Books
3. Wright, E. O. (1997). Class Counts: Comparative Studies in Class Analysis. Cambridge University Press. Google Books
4. Vasile, O. M. (2008). Stratificare socială în România: O analiză de clase latente. Calitatea Vieții, XIX(3–4), 365–388. PDF (Calitatea Vieții)
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Înțelegerea particularităților celor trei tipuri de capital: uman (Becker), cultural (Bourdieu) și social (Coleman). Cum contribuie fiecare la reproducerea sau reducerea inegalităților.

APLICAȚII

Studenții explorează indicatorii capitalului uman pe țări (inclusiv România) folosind World Bank Human Capital Index și raportul OECD.

→ World Bank – Human Capital Index (DataBank)

→ OECD – The Well-being of Nations: Human and Social Capital

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Coleman, J. S. (1988). Social Capital in the Creation of Human Capital. American Journal of Sociology, 94(Supplement), S95–S120. DOI: 10.1086/228943
2. Bourdieu, P. (1986). The Forms of Capital. În J. G. Richardson (ed.), Handbook of Theory and Research for the Sociology of Education, pp. 241–258. PDF accesibil
3. Becker, G. S. (1964/1993). Human Capital: A Theoretical and Empirical Analysis, with Special Reference to Education, 3rd ed. University of Chicago Press. Google Books
4. OECD (2001). The Well-being of Nations: The Role of Human and Social Capital. OECD Publishing. DOI: 10.1787/9789264189515-en
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Care sunt determinanții mobilității sociale? Tipuri de mobilitate (intergenerațională, intragenerațională, orizontală, verticală). Analiza tabelelor de mobilitate socială. Tendințe contemporane.

APLICAȚII

Studenții explorează mobilitatea educațională și a veniturilor în 153 de economii (inclusiv România) folosind World Bank GDIM (Global Database on Intergenerational Mobility).

→ World Bank GDIM – Intergenerational Mobility

→ GDIM – Data Catalog

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Tufiș, P. A. (2011). Structură, stratificare și mobilitate socială. În L. Vlăsceanu (coord.), Sociologie, Iași: Polirom, pp. 294–336. Academia.edu
2. Esping-Andersen, G. & Cimentada, J. (2018). Ability and Mobility: The Relative Influence of Skills and Social Origin on Social Mobility. Social Science Research, 75, 13–31. DOI: 10.1016/j.ssresearch.2018.06.003
3. OECD (2018). A Broken Social Elevator? How to Promote Social Mobility. OECD Publishing. DOI: 10.1787/9789264301085-en
4. Erikson, R. & Goldthorpe, J. H. (1992). The Constant Flux: A Study of Class Mobility in Industrial Societies. Oxford: Clarendon Press. Google Books
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Care sunt patternurile empirice care permit conceptualizarea relației dintre stilul de viață și stratificarea socială? Conceptul de status la Weber. Gustul și consumul cultural la Bourdieu. Relația dintre indicatorii stratificării (educație, venit, status ocupațional) și stilul de viață.

APLICAȚII

Studenții utilizează datele European Quality of Life Survey (Eurofound) pentru a explora indicatori ai calității vieții (bunăstare subiectivă, excludere socială, calitatea serviciilor publice) în țările UE.

→ Eurofound – European Quality of Life Survey (EQLS)

→ Eurofound – Portal de date

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Vasile, M. (2010). Stilurile de viață în România postcomunistă. Ce modele comportamentale adoptăm și de ce. Editura Lumen, Iași.
2. Bourdieu, P. (1984). Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste. Harvard University Press. hup.harvard.edu
3. Gerhards, J., Hans, S. & Mutz, M. (2013). Social Class and Cultural Consumption: The Impact of Modernisation in a Comparative European Perspective. Comparative Sociology, 12(2), 160–183. DOI: 10.1163/15691330-12341258
4. European Quality of Life Survey (EQLS) – Eurofound. eurofound.europa.eu
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Cum afectează structurile de putere reproducerea inegalității? Elita puterii (Mills). Circulația elitelor (Pareto). Clasa politică (Mosca). Reproducerea socială prin educație (Bourdieu & Passeron).

APLICAȚII

Studenții explorează datele privind concentrarea averii (top 1% / top 10% din venituri și avere) pe țări și perioade de timp, folosind World Inequality Database.

→ World Inequality Database

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Mills, C. Wright (1956/2000). The Power Elite. Oxford University Press. Google Books
2. Pareto, V. (1935 [1916]). The Mind and Society [Trattato di Sociologia Generale]. Harcourt, Brace. Google Books
3. Mosca, G. (1939 [1896]). The Ruling Class [Elementi di Scienza Politica]. McGraw-Hill. Google Books
4. Bourdieu, P. & Passeron, J.-C. (1990 [1970]). Reproduction in Education, Society and Culture, 2nd ed. SAGE. Google Books
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce sunt inegalitățile economice? Cum se manifestă și care sunt implicațiile inegalităților economice din punct de vedere al stratificării sociale? Egalitatea oportunităților (Roemer). Inegalitatea și sărăcia în România și UE.

APLICAȚII

Studenții compară indicatori ai inegalității veniturilor și ratele de risc de sărăcie între țări (inclusiv România) pe World Inequality Database și Eurostat.

→ World Inequality Database

→ Eurostat – Sărăcie și excludere socială

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Roemer, J. E. (1998/2000). Equality of Opportunity. Harvard University Press. Google Books
2. Piketty, T. (2014). Capital in the Twenty-First Century. Harvard University Press. hup.harvard.edu
3. Eurostat. EU Statistics on Income and Living Conditions (EU-SILC). Eurostat EU-SILC
4. World Inequality Database (WID.world). World Inequality Lab. wid.world
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce sunt inegalitățile etnice și rasiale? Cum se manifestă din punct de vedere al stratificării sociale? Care este importanța și rolul identității și solidarității etnice în comunitățile afectate de migrație?

APLICAȚII

Studenții utilizează datele FRA Roma Survey pentru a examina indicatori de discriminare, sărăcie, educație și ocupare pentru populația roma din statele membre UE, inclusiv România.

→ FRA – Roma Survey 2024 (date interactive)

→ Eurostat – Migrație și azil (ediția 2025)

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Reich, M. (1981/2017). Racial Inequality: A Political-Economic Analysis. Princeton University Press. DOI: 10.1515/9781400886111
2. Kymlicka, W. (2015). Solidarity in Diverse Societies: Beyond Neoliberal Multiculturalism and Welfare Chauvinism. Comparative Migration Studies, 3(1), Art. 17. DOI: 10.1186/s40878-015-0017-4
3. Engbersen, G. (2016). Floating Populations, Civic Stratification and Solidarity. Comparative Migration Studies, 4, Art. 8. DOI: 10.1186/s40878-016-0029-8
4. Tufiș, P. (2001). Structură socială și etnicitate. Sociologie Românească, 3(1–4), 97–123. Academia.edu
5. FRA – EU Agency for Fundamental Rights (2022). Roma in 10 European Countries – Roma Survey 2021. fra.europa.eu
6. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Cum se manifestă și care sunt implicațiile stratificării de gen? Segregarea ocupațională, diferențele salariale de gen, cadrul cultural al inegalității de gen (Ridgeway). Statistici gender pay gap în România și UE.

APLICAȚII

Studenții utilizează EIGE Gender Equality Index pentru a compara indicatori de egalitate de gen pe șase domenii (Muncă, Bani, Cunoaștere, Timp, Putere, Sănătate) în toate țările UE.

→ EIGE Gender Equality Index (comparare țări)

→ Eurostat – Gender Pay Gap Statistics

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Rothman, R. A. (2005). Inequality and Stratification: Race, Class, and Gender, 5th ed. Prentice Hall / Routledge. Routledge
2. Blau, F. D. & Kahn, L. M. (2017). The Gender Wage Gap: Extent, Trends, and Explanations. Journal of Economic Literature, 55(3), 789–865. DOI: 10.1257/jel.20160995
3. Ridgeway, C. L. (2011). Framed by Gender: How Gender Inequality Persists in the Modern World. Oxford University Press. DOI: 10.1093/acprof:oso/9780199755776.001.0001
4. EIGE – European Institute for Gender Equality. Gender Equality Index. eige.europa.eu
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Este diviziunea digitală cauză și/sau sursă a stratificării sociale? Implicațiile automatizării și robotizării asupra pieței muncii. Analiza Digital Economy and Society Index (DESI) – poziția României.

APLICAȚII

Studenții compară indicatorii economiei digitale (competențe digitale, conectivitate, integrare tehnologică, servicii publice digitale) în toate țările UE, cu accent pe poziția României.

→ DESI Interactive Dashboard

→ WEF Future of Jobs Report 2025

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Noja, G. G. & Pânzaru, C. (2021). Five Possible Impacts of Digitalisation in Romania. European Review of Applied Sociology (ERAS), 14(22), 1–10. DOI: 10.1515/eras-2021-0001
2. Tufă, L. (2010). Diviziunea digitală. Accesul și utilizarea internetului în România. Calitatea Vieții, 21(1–2), 71–86. PDF (Calitatea Vieții)
3. Frey, C. B. & Osborne, M. A. (2017). The Future of Employment: How Susceptible Are Jobs to Computerisation? Technological Forecasting and Social Change, 114, 254–280. DOI: 10.1016/j.techfore.2016.08.019
4. European Commission. Digital Economy and Society Index (DESI). digital-strategy.ec.europa.eu
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce este stratificarea globală? Care sunt diferențele între teoria dependenței (Frank), teoria sistemelor mondiale (Wallerstein) și perspectiva marxistă asupra colonialismului? Mobilitatea know-how-ului și a persoanelor – studiu de caz: România.

APLICAȚII

Studenții utilizează UNDP HDI Data Center pentru a compara indicele dezvoltării umane între țări, a vizualiza tendințe și a accesa indicii compoziți (IHDI, GDI, GII, MPI).

→ UNDP – Country Insights (interactiv)

→ World Bank – Poverty and Inequality Platform

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Shannon, T. R. (1996/2019). An Introduction to the World-System Perspective, 2nd ed. Routledge. DOI: 10.4324/9780429494154
2. Wallerstein, I. (2004). World-Systems Analysis: An Introduction. Duke University Press. Google Books
3. Frank, A. G. (1966). The Development of Underdevelopment. Monthly Review, 18(4), 17–31. DOI: 10.14452/MR-018-04-1966-08_3
4. UNDP. Human Development Report – Data Center. hdr.undp.org/data-center
5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Ce politici publice pot reduce inegalitatea și promova mobilitatea socială? Modelele statului bunăstării (Esping-Andersen). Pilonul European al Drepturilor Sociale. Investiția socială ca paradigmă de politică publică. Relația dintre egalitate și rezultate sociale (Wilkinson & Pickett).

APLICAȚII

Studenții compară cheltuielile de protecție socială (ca % din PIB) pe categorii și țări UE/OECD, folosind OECD Social Expenditure Dashboard și datele Eurostat.

→ OECD Social Expenditure Dashboard

→ Eurostat – Social Protection Database

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. OECD (2018). A Broken Social Elevator? How to Promote Social Mobility. OECD Publishing. DOI: 10.1787/9789264301085-en
2. Esping-Andersen, G. (1990). The Three Worlds of Welfare Capitalism. Polity Press / Princeton UP. Google Books
3. Wilkinson, R. & Pickett, K. (2009). The Spirit Level: Why More Equal Societies Almost Always Do Better. Allen Lane. Google Books
4. Hemerijck, A. (2018). Social Investment as a Policy Paradigm. Journal of European Public Policy, 25(6), 810–827. DOI: 10.1080/13501763.2017.1401111
5. European Commission. Pilonul European al Drepturilor Sociale. EU Social Rights
6. Suport de curs: e-learning