Ciprian PANZARU
arrow-left Inapoi

Sociologie economică

DISCUȚIE

Importanța resurselor de muncă. Înțelegerea caracteristicilor următoarelor categorii: populația activă, populația ocupată, salariați, șomeri și pensionari.

APLICAȚII

Studenții interoghează baza de date INS TEMPO Online pentru a extrage date privind forța de muncă din România (populație activă, ocupată, șomeri, pensionari) pe ani și regiuni, apoi compară cu mediile UE pe Eurostat Labour Market.

→ INS TEMPO Online

→ Eurostat Labour Market Database

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Smelser, N. J. & Swedberg, R. (Eds.) (2005). The Handbook of Economic Sociology, 2nd ed. Princeton University Press. Princeton University Press
  2. Grusky, D. B. (Ed.) (2014). Social Stratification: Class, Race, and Gender in Sociological Perspective, 4th ed. Routledge. DOI: 10.4324/9780429494642
  3. Institutul Național de Statistică (INS). Baze de date statistice – TEMPO Online. statistici.insse.ro
  4. Eurostat. Labour Market – Overview. ec.europa.eu/eurostat/web/labour-market
  5. International Labour Organization (ILO). ILOSTAT. ilostat.ilo.org
  6. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Mecanismele de funcționare a pieței muncii. Caracteristicile cererii și ofertei de muncă. Homo economicus vs. acțiunea încorporată social (embedded action). Contribuțiile economiei comportamentale.

APLICAȚII

Studenții participă la experimente de economie comportamentală (Ultimatum Game, Public Goods Game) pe platforma Economics-Games.com, apoi discută rezultatele în raport cu teoria raționalității limitate.

→ Economics-Games.com

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Granovetter, M. (1985). Economic Action and Social Structure: The Problem of Embeddedness. American Journal of Sociology, 91(3), 481–510. DOI: 10.1086/228311
  2. Polanyi, K. (1944/2001). The Great Transformation. Beacon Press. Google Books
  3. Kahneman, D. & Tversky, A. (1979). Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk. Econometrica, 47(2), 263–292. JSTOR: 1914185
  4. Thaler, R. H. (2015). Misbehaving: The Making of Behavioral Economics. W. W. Norton. Google Books
  5. Brândaș, C. & Pânzaru, C. (2015). Analysing of the Labour Demand and Supply Using Web Mining and Data Mining. In Big Data and the Complexity of Labour Market Policies, Hampp Verlag, 71–87.
  6. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Compararea paradigmelor dezvoltării: modernizarea (Rostow), teoria dependenței (Frank, Cardoso) și sistemul mondial (Wallerstein). Relevanța lor pentru înțelegerea poziției României în economia globală.

APLICAȚII

Studenții utilizează UNDP Human Development Data Center și World Bank Development Indicators pentru a compara componentele IDU și PIB/capita între țări aflate în stadii diferite de dezvoltare, testând modelul lui Rostow.

→ UNDP Human Development Reports

→ World Bank Open Data

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Rostow, W. W. (1960). The Stages of Economic Growth: A Non-Communist Manifesto. Cambridge University Press. DOI: 10.1017/CBO9780511625824
  2. Wallerstein, I. (2004). World-Systems Analysis: An Introduction. Duke University Press. DOI: 10.1215/9780822399018
  3. Shannon, T. R. (1996). An Introduction to the World-System Perspective, 2nd ed. Westview Press.
  4. UNDP (2025). Human Development Report 2025. United Nations Development Programme. hdr.undp.org
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Înțelegerea particularităților și dimensiunilor capitalului uman. Relația dintre etica protestantă și spiritul capitalismului (Weber). Varietăți ale capitalismului contemporan (Hall & Soskice).

APLICAȚII

Studenții explorează World Bank Human Capital Data Portal și utilizează DataBank pentru a compara indicele capitalului uman al României cu țări similare, analizând componentele (educație, sănătate, supraviețuire).

→ World Bank Human Capital Portal

→ DataBank – Human Capital Index

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Weber, M. (1905/2001). The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism. Routledge. Google Books
  2. Coleman, J. S. (1988). Social Capital in the Creation of Human Capital. American Journal of Sociology, 94, S95–S120. DOI: 10.1086/228943
  3. Hall, P. A. & Soskice, D. (Eds.) (2001). Varieties of Capitalism. Oxford University Press. DOI: 10.1093/0199247757.001.0001
  4. Bourdieu, P. (1986). The Forms of Capital. In Handbook of Theory and Research for the Sociology of Education, pp. 241–258. Full text (marxists.org)
  5. Voicu, B. (2004). Capitalul uman: componente, niveluri, structuri. România în context european. Calitatea vieții, 15(1-2), 137–157.
  6. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Tipuri de șomaj, metode de calcul și măsuri de combatere. Impactul tranzițiilor economice asupra structurii sociale – cazul țărilor post-comuniste.

APLICAȚII

Studenții accesează portalul EURES pentru a analiza tiparele locurilor de muncă vacante în UE, apoi utilizează Eurostat Unemployment Data Browser pentru a reprezenta grafic evoluția ratei șomajului în România vs. media UE, dezagregat pe vârstă și gen.

→ EURES – European Job Mobility Portal

→ Eurostat Unemployment Data

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. European Commission. European Employment Strategy. EU Employment Policies
  2. Eurostat. Unemployment Statistics – Statistics Explained. Eurostat Statistics Explained
  3. Pânzaru, C. (2014). Youth Unemployment in Romania: Post-crisis Challenges. Procedia Economics and Finance, 16, 613–620. ScienceDirect (open access)
  4. Myant, M. & Drahokoupil, J. (2011). Transition Economies: Political Economy in Russia, Eastern Europe, and Central Asia. Wiley-Blackwell. Google Books
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Schimbările provocate de globalizare pe piața muncii. Mobilitatea know-how-ului și a capitalului. Efectele declinului demografic asupra pieței muncii și sustenabilitatea sistemelor de securitate socială.

APLICAȚII

Studenții utilizează UN World Population Prospects pentru a proiecta rata de dependență a României până în 2050, apoi cross-referențiază cu datele World Bank privind migrația pentru a modela impactul combinat al emigrării și îmbătrânirii.

→ UN World Population Prospects

→ World Bank – Migration & Remittances

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. United Nations, DESA (2024). World Population Ageing 2023. UN Population Division
  2. PwC (2025). 28th Annual Global CEO Survey. pwc.com/ceo-survey
  3. Pânzaru, C. (2015). Some Considerations of Population Dynamics and the Sustainability of Social Security System. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 183, 68–76. DOI: 10.1016/j.sbspro.2015.04.847
  4. Stiglitz, J. E. (2002/2017). Globalization and Its Discontents Revisited. W. W. Norton. Google Books
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Generatorii de inegalitate în structura veniturilor. Coeficientul Gini și alte măsuri ale inegalității. Relația dintre creșterea economică și distribuția veniturilor.

APLICAȚII

Studenții explorează World Inequality Database pentru a compara coeficienții Gini și ponderea veniturilor top 10% între România și țări europene, apoi verifică pe Eurostat EU-SILC ratele de risc de sărăcie.

→ World Inequality Database

→ Eurostat EU-SILC

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Piketty, T. (2014). Capital in the Twenty-First Century. Harvard University Press. hup.harvard.edu
  2. Milanovic, B. (2016). Global Inequality: A New Approach for the Age of Globalization. Harvard University Press. hup.harvard.edu
  3. World Inequality Database (WID.world). World Inequality Lab. wid.world
  4. Eurostat. EU Statistics on Income and Living Conditions (EU-SILC). Eurostat Income & Living Conditions
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Rolul mobilității forței de muncă în ajustarea dezechilibrelor pe piața muncii. Mobilitatea intergenerațională și intragenerațională. Educația ca vector de mobilitate socială.

APLICAȚII

Studenții citesc Pânzaru & Reisz (2017) despre brain drain-ul academic românesc, apoi utilizează raportul OECD privind mobilitatea socială pentru a examina persistența veniturilor intergeneraționale („Great Gatsby Curve”).

→ OECD – A Broken Social Elevator?

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Arpaia, A., Kiss, A., Pálvölgyi, B. & Turrini, A. (2016). Labour Mobility and Labour Market Adjustment in the EU. IZA Journal of Migration and Development, 5(1), 1–21. SpringerOpen (open access)
  2. Pânzaru, C. & Reisz, R. D. (2017). Brain Drain Migration from Romanian Academia. European Review of Applied Sociology, 10(14), 34–48. DOI: 10.1515/eras-2017-0003
  3. Erikson, R. & Goldthorpe, J. H. (1992). The Constant Flux: A Study of Class Mobility in Industrial Societies. Clarendon Press. Google Books
  4. OECD (2018). A Broken Social Elevator? How to Promote Social Mobility. OECD Publishing. DOI: 10.1787/9789264301085-en
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Stratificarea de gen pe piața muncii. Segregarea ocupațională orizontală și verticală. Discriminarea etnică pe piața muncii – mecanisme și evidențe.

APLICAȚII

Studenții utilizează Eurostat Gender Pay Gap Data Browser pentru a compara diferențele salariale de gen ale României cu alte țări UE, apoi explorează EIGE Gender Equality Index pentru a analiza disparitățile pe domenii.

→ Eurostat Gender Pay Gap Data

→ EIGE Gender Equality Index

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Blau, F. D. & Kahn, L. M. (2017). The Gender Wage Gap: Extent, Trends, and Explanations. Journal of Economic Literature, 55(3), 789–865. DOI: 10.1257/jel.20160995
  2. Eurostat. Gender Pay Gap Statistics – Statistics Explained. Eurostat Statistics Explained
  3. EU Agency for Fundamental Rights (FRA) (2022). Roma in 10 European Countries – Roma Survey 2021. fra.europa.eu
  4. European Institute for Gender Equality (EIGE). Gender Equality Index. eige.europa.eu
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Definirea și delimitarea economiei informale, a economiei subterane și a muncii nedeclarate. Relația dintre informalitate, sărăcie și excludere socială.

APLICAȚII

Studenții accesează ILOSTAT Informal Economy pentru a compara ratele de muncă informală ale României cu alte țări UE și non-UE, apoi analizează resursele European Platform Tackling Undeclared Work.

→ ILOSTAT – Informal Economy

→ ELA – Tackling Undeclared Work

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Schneider, F. & Enste, D. H. (2000). Shadow Economies: Size, Causes, and Consequences. Journal of Economic Literature, 38(1), 77–114. DOI: 10.1257/jel.38.1.77
  2. European Labour Authority (ELA). European Platform Tackling Undeclared Work. ela.europa.eu
  3. ILO (2018). Women and Men in the Informal Economy: A Statistical Picture, 3rd ed. Geneva: ILO. ILOSTAT Informality Data
  4. Schneider, F. (2000). The Increase of the Size of the Shadow Economy of 18 OECD Countries. Full text (PDF)
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Tranziția de la economia industrială la economia informațională (Castells). Gig economy, platforme digitale și precarizarea muncii. Inteligența artificială și viitorul locurilor de muncă.

APLICAȚII

Studenții utilizează DESI Interactive Tool pentru a compara performanța digitală a României cu partenerii UE, identificând domeniile unde România înregistrează cel mai mare decalaj.

→ DESI Interactive Visualisation

→ Eurofound Platform Economy Database

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Castells, M. (2010). The Rise of the Network Society, 2nd ed. Wiley-Blackwell. Google Books
  2. European Commission. Digital Economy and Society Index (DESI). digital-strategy.ec.europa.eu
  3. Frey, C. B. & Osborne, M. A. (2017). The Future of Employment: How Susceptible Are Jobs to Computerisation? Technological Forecasting and Social Change, 114, 254–280. DOI: 10.1016/j.techfore.2016.08.019
  4. Eurofound (2018). Employment and Working Conditions of Selected Types of Platform Work. eurofound.europa.eu
  5. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Revoluțiile industriale și transformarea structurii sociale. Industria 4.0 și implicațiile sale pentru piața muncii. Automatizarea și polarizarea ocupațională.

APLICAȚII

Studenții descarcă WEF Future of Jobs Report 2025 și identifică top 10 ocupații în creștere / declin la nivel global, apoi utilizează datele OECD privind riscul de automatizare pentru a evalua ocupațiile românești cu risc ridicat.

→ WEF Future of Jobs Report 2025

→ OECD – Risk of Automation for Jobs

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Schwab, K. (2016). The Fourth Industrial Revolution. World Economic Forum / Crown Business. WEF Page
  2. World Economic Forum (2025). The Future of Jobs Report 2025. Geneva: WEF. weforum.org
  3. Autor, D. H. (2015). Why Are There Still So Many Jobs? Journal of Economic Perspectives, 29(3), 3–30. DOI: 10.1257/jep.29.3.3
  4. Brynjolfsson, E. & McAfee, A. (2014). The Second Machine Age. W. W. Norton. Google Books
  5. Arntz, M., Gregory, T. & Zierahn, U. (2016). The Risk of Automation for Jobs in OECD Countries. OECD Working Papers, No. 189. DOI: 10.1787/5jlz9h56dvq7-en
  6. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Efectele declinului demografic asupra pieței muncii și sustenabilitatea sistemelor de securitate socială. Modele ale statului bunăstării și politici de protecție socială în UE.

APLICAȚII

Studenții utilizează OECD Social Expenditure Dashboard pentru a compara cheltuielile sociale (ca % din PIB) pe tipurile de regim al bunăstării (Esping-Andersen), apoi poziționează România în această tipologie pe baza datelor Eurostat.

→ OECD Social Expenditure Dashboard

→ Eurostat Social Protection Database

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. Esping-Andersen, G. (1990). The Three Worlds of Welfare Capitalism. Princeton University Press. Google Books
  2. European Commission. Social Protection & Social Inclusion. EU Social Protection Policies
  3. Pânzaru, C. (2015). Some Considerations of Population Dynamics and the Sustainability of Social Security System. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 183, 68–76. DOI: 10.1016/j.sbspro.2015.04.847
  4. OECD. Social Expenditure Database (SOCX). OECD SOCX
  5. Eurostat. Social Protection Statistics. Eurostat Social Protection
  6. Suport de curs: e-learning

DISCUȚIE

Relația dintre creșterea economică și degradarea mediului. Conceptul de dezvoltare durabilă și tranziția justă. Green jobs și impactul asupra pieței muncii.

APLICAȚII

Studenții explorează EEA Datahub pentru a analiza tendințele emisiilor de gaze cu efect de seră ale României, apoi utilizează Eurostat Sustainable Development Indicators pentru a evalua progresul către SDG 7, 12 și 13.

→ EEA Datahub

→ Eurostat SDI Indicators

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

  1. European Commission (2019). The European Green Deal. COM(2019) 640 final. European Green Deal
  2. ILO (2018). World Employment and Social Outlook 2018: Greening with Jobs. Geneva: ILO. ILO Research Repository
  3. Jackson, T. (2017). Prosperity without Growth: Foundations for the Economy of Tomorrow, 2nd ed. Routledge. timjackson.org.uk
  4. European Environment Agency (EEA). Datahub. eea.europa.eu/datahub
  5. United Nations (2015). Sustainable Development Goals. sdgs.un.org
  6. Suport de curs: e-learning

ARE YOU READY TO TEST YOUR KNOWLEDGE?

arrow-icon-size3 Get Started

Discuție

Definirea sociologiei economice ca subdisciplină care analizează fenomenele economice din perspectivă sociologică. Raportul dintre economie și sociologie. Perspective clasice asupra economiei: Durkheim, Weber, Marx, Polanyi. Noua sociologie economică și conceptul de embeddedness. Concepte fundamentale: piață, instituții, rețele sociale, capital social, capital cultural, acțiune economică și ordine socială.

Aplicații

Studenții aleg un fenomen economic concret — ocuparea forței de muncă, consumul, antreprenoriatul, creditarea, migrația economică — și îl analizează sociologic, identificând actorii implicați, instituțiile, rețelele sociale și normele care influențează comportamentul economic.

→ INS TEMPO Online → Eurostat Labour Market Database → ILOSTAT

Referințe bibliografice

  1. Granovetter, M. (1985). Economic Action and Social Structure: The Problem of Embeddedness.
  2. Swedberg, R. (2003). Principles of Economic Sociology.
  3. Smelser, N. J. & Swedberg, R. (Eds.) (2005). The Handbook of Economic Sociology.
  4. Bourdieu, P. (1986). The Forms of Capital.
  5. Polanyi, K. (1944/2013). Marea transformare.
  6. Weber, M. (1905/2003). Etica protestantă și spiritul capitalismului.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Economia dezvoltării și interpretarea sociologică a dezvoltării economice. Teorii timpurii și teorii postbelice ale dezvoltării. Modernizare, schimbare structurală, teoria dependenței, abordări neoclasice și instituționale. Dezvoltarea ca proces istoric, instituțional și social, nu doar ca acumulare de creștere economică.

Aplicații

Studenții compară două țări cu niveluri diferite de dezvoltare folosind indicatori precum PIB/capita, IDU, structura ocupării, urbanizarea, educația și calitatea instituțiilor.

→ UNDP Human Development Reports → World Bank Open Data → World Bank DataBank

Referințe bibliografice

  1. Acemoglu, D. & Robinson, J. A. (2012). Why Nations Fail.
  2. Arndt, H. W. (1981). Economic Development: A Semantic History.
  3. Chenery, H. B. (1960). Patterns of Industrial Growth.
  4. Frank, A. G. (1966). The Development of Underdevelopment.
  5. Rostow, W. W. (1960). The Stages of Economic Growth.
  6. Wallerstein, I. (2004). World-Systems Analysis.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Comportamentul economic ca formă de acțiune socială. Raționalitatea economică, raționalitatea limitată, acțiunea orientată valoric și acțiunea încorporată social. Critica modelului alegerii raționale. Contribuțiile lui Marx și Weber la înțelegerea raționalității economice. Teoria prospectului, teoria nudge și limitele modelului homo economicus.

Aplicații

Studenții participă la simulări de tip Ultimatum Game sau Public Goods Game și discută rezultatele în raport cu raționalitatea limitată, norme sociale, încredere, reciprocitate și presiune de grup.

→ Economics-Games.com

Referințe bibliografice

  1. Granovetter, M. (1985). Economic Action and Social Structure.
  2. Coleman, J. S. (1990). Foundations of Social Theory.
  3. Polanyi, K. (1944). The Great Transformation.
  4. Kahneman, D. & Tversky, A. (1979). Prospect Theory.
  5. Gheondea-Eladi, A. (2013). Teoria raționalității în sociologie.
  6. Smelser, N. J. & Swedberg, R. (Eds.) (2005). The Handbook of Economic Sociology.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Capitalismul ca sistem economic și social. Originile capitalismului modern. Economia monetară la Georg Simmel, capitalismul modern la Werner Sombart, etica protestantă și raționalizarea economică la Max Weber, piața autoreglatoare la Karl Polanyi și inovația la Schumpeter. Instituții, piețe, stat și consecințele sociale ale capitalismului.

Aplicații

Studenții compară două forme de capitalism — de exemplu capitalism liberal, capitalism coordonat, capitalism periferic sau post-socialist — și analizează diferențele privind instituțiile, piața muncii, protecția socială, inovația și inegalitățile.

→ World Bank DataBank → OECD Data → Eurostat Economy and Finance

Referințe bibliografice

  1. Weber, M. (1905/2003). Etica protestantă și spiritul capitalismului.
  2. Simmel, G. (1907/1978). The Philosophy of Money.
  3. Sombart, W. (1916/1922). Der moderne Kapitalismus.
  4. Polanyi, K. (1944/1985). The Great Transformation.
  5. Schumpeter, J. (1942/1961). Capitalism, Socialism and Democracy.
  6. Trigilia, C. (2002). Economic Sociology.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Economia ca proces social. Diviziunea muncii și transformarea solidarității sociale. Relația dintre schimbarea economică, clase sociale, inovație, antreprenoriat și reorganizare socială. Globalizarea, excluziunea socială și vulnerabilitatea în societățile contemporane.

Aplicații

Studenții analizează o transformare economică majoră — industrializare, dezindustrializare, tranziția post-socialistă, digitalizare sau globalizare — și identifică efectele asupra structurii ocupaționale, claselor sociale, oportunităților și vulnerabilităților.

→ Eurostat Labour Market → World Bank Open Data → EURES – European Job Mobility Portal

Referințe bibliografice

  1. Durkheim, E. (1893/1984). The Division of Labor in Society.
  2. Marx, K. (1867/1906). Capital.
  3. Schumpeter, J. A. (1934). The Theory of Economic Development.
  4. Polanyi, K. (1944/1957). The Great Transformation.
  5. Granovetter, M. (1985). Economic Action and Social Structure.
  6. Bourdieu, P. (1984). Distinction.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Mobilitatea socială din perspectiva sociologiei economice. Mobilitate intergenerațională și intragenerațională. Dimensiunea economică a mobilității sociale: educație, venituri, ocupație, capital uman și capital social. Oportunitățile economice și mecanismele de reproducere sau reducere a inegalităților.

Aplicații

Studenții construiesc un profil de mobilitate socială pentru o categorie socială — tineri absolvenți, lucrători precari, migranți, femei, persoane din rural — și identifică factorii care favorizează sau blochează ascensiunea socială.

→ OECD – A Broken Social Elevator? → Eurostat Income and Living Conditions → World Bank Social Mobility

Referințe bibliografice

  1. Blau, P. M., Duncan, O. D. & Tyree, A. (1978). The American Occupational Structure.
  2. Erikson, R. & Goldthorpe, J. H. (1992). The Constant Flux.
  3. Breen, R. (Ed.) (2004). Social Mobility in Europe.
  4. Domański, H. (2000). On the Verge of Convergence.
  5. OECD (2018). A Broken Social Elevator?
  6. Suport de curs: e-learning

Discuție

Delimitări conceptuale: inegalitate, stratificare, clasă socială, status, prestigiu, putere. Dimensiunile inegalității: venit, avere, educație, ocupație, gen, rasă, etnie și acces la resurse. Mecanisme de producere și reproducere a inegalității. Măsurarea inegalității și efectele sociale ale polarizării economice.

Aplicații

Studenții compară România cu alte state europene folosind indicatori precum coeficientul Gini, rata riscului de sărăcie, distribuția veniturilor și ponderea populației expuse excluziunii sociale.

→ Eurostat EU-SILC → World Inequality Database → OECD Income Distribution Database

Referințe bibliografice

  1. Piketty, T. (2014). Capital in the Twenty-First Century.
  2. Atkinson, A. B. (2015). Inequality: What Can Be Done?
  3. Crenshaw, K. (1989). Demarginalizing the Intersection of Race and Sex.
  4. Omi, M. & Winant, H. (2014). Racial Formation in the United States.
  5. Eurostat. Income and Living Conditions Database.
  6. Chancel, L., Piketty, T., Saez, E. & Zucman, G. (2022). World Inequality Report 2022.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Genul, rasa și etnia ca dimensiuni ale analizei economice. Intersecționalitatea și mecanismele de dezavantaj cumulativ. Diversitatea forței de muncă și economia organizațiilor. Inegalități de gen, segregare ocupațională, discriminare instituțională, rasism structural și relația dintre statut economic și apartenență socială.

Aplicații

Studenții compară diferențele salariale de gen, participarea pe piața muncii și segregarea ocupațională în România și UE, apoi discută cum se intersectează genul, etnia, educația și clasa socială.

→ Eurostat Gender Pay Gap Data → EIGE Gender Equality Index → FRA Roma Survey

Referințe bibliografice

  1. Bartlett, R. L. (Ed.) (1997). Introducing Race and Gender into Economics.
  2. Crenshaw, K. W. (1989). Demarginalizing the Intersection of Race and Sex.
  3. Collins, P. H. (2015). Intersectionality’s Definitional Dilemmas.
  4. Choo, H. Y. & Ferree, M. M. (2010). Practicing Intersectionality in Sociological Research.
  5. Blau, F. D. & Kahn, L. M. (2017). The Gender Wage Gap.
  6. European Institute for Gender Equality. Gender Equality Index.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Definirea economiei informale și delimitarea față de economia formală, economia subterană și munca nedeclarată. Istoria conceptului de economie informală. Tipologii ale muncii informale. Perspective teoretice: excludere, exit, supraviețuire, flexibilitate și relația dintre sectorul formal și cel informal.

Aplicații

Studenții analizează un caz de muncă informală sau semi-formală — muncă domestică, platforme digitale, construcții, agricultură, servicii personale — și identifică actorii, riscurile, motivațiile și implicațiile de politică publică.

→ ILOSTAT – Informal Economy → European Labour Authority – Tackling Undeclared Work

Referințe bibliografice

  1. Hart, K. (1973). Informal Income Opportunities and Urban Employment in Ghana.
  2. Castells, M. & Portes, A. (1989). World Underneath.
  3. de Soto, H. (1989). The Other Path.
  4. Fields, G. S. (1990). Labor Market Modelling and the Urban Informal Sector.
  5. Dell’Anno, R. (2022). Theories and Definitions of the Informal Economy.
  6. International Labour Organization (2015). Recommendation No. 204.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Definirea globalizării și factorii care au accelerat integrarea economiei mondiale. Corporații transnaționale, lanțuri valorice globale, guvernanță globală, stat-națiune, nou imperialism și inegalități globale. Teoria sistemului mondial și perspective critice asupra globalizării.

Aplicații

Studenții aleg un produs global — telefon mobil, automobil, îmbrăcăminte, aliment procesat — și reconstruiesc lanțul valoric global: materii prime, producție, transport, muncă, profit, reglementare și consum.

→ World Bank Open Data → UNCTAD Data → WTO Statistics → OECD Trade in Value Added

Referințe bibliografice

  1. Castells, M. (2000). The Rise of the Network Society.
  2. Dicken, P. (2003). Global Shift.
  3. Gereffi, G. (2005). The Global Economy: Organization, Governance, and Development.
  4. Fligstein, N. (2005). The Political and Economic Sociology of International Economic Arrangements.
  5. Harvey, D. (2003). The New Imperialism.
  6. Hirst, P. & Thompson, G. (1999). Globalization in Question.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Tranziția de la economia industrială la economia informațională. Economia postindustrială, societatea rețea, digitalizarea, inteligența artificială, platformele digitale, economia gig, economia creatorilor, fractura digitală și asimetria informațională.

Aplicații

Studenții analizează o platformă digitală — Uber, Glovo, Bolt, Upwork, YouTube, TikTok, Amazon Marketplace — și identifică modelul economic, formele de muncă, mecanismele algoritmice de control, riscurile de precarizare și oportunitățile economice.

→ DESI / Digital Decade Indicators → OECD Digital Economy Outlook → Eurofound Platform Economy Database

Referințe bibliografice

  1. Akerlof, G. A. (1970). The Market for Lemons.
  2. Bell, D. (1973). The Coming of Post-Industrial Society.
  3. Castells, M. (1996). The Rise of the Network Society.
  4. Castells, M. (2023). The Network Society Revisited.
  5. Couldry, N. & Mejias, U. A. (2019). The Costs of Connection.
  6. OECD (2024). Digital Economy Outlook 2024.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Revoluțiile tehnologice și transformările economice majore. Cele patru revoluții industriale. Digitalizarea, robotizarea, inteligența artificială și automatizarea muncii cognitive. Relația dintre tehnologie, inegalități, competențe, polarizare ocupațională și viitorul muncii.

Aplicații

Studenții aleg o ocupație și evaluează riscul de automatizare, transformarea competențelor necesare și posibilele efecte asupra salariilor, stabilității locului de muncă și mobilității profesionale.

→ WEF Future of Jobs Report → OECD Skills and Work → Eurofound Future of Work → OECD Risk of Automation

Referințe bibliografice

  1. Acemoglu, D. & Autor, D. (2011). Skills, Tasks and Technologies.
  2. Acemoglu, D. & Restrepo, P. (2019). Automation and New Tasks.
  3. Acemoglu, D. & Restrepo, P. (2020). Robots and Jobs.
  4. Autor, D. (2015). Why Are There Still So Many Jobs?
  5. Brynjolfsson, E. & McAfee, A. (2014). The Second Machine Age.
  6. Goldin, C. & Katz, L. F. (2008). The Race Between Education and Technology.
  7. Suport de curs: e-learning

Discuție

Crizele economice ca acceleratori ai vulnerabilității sociale. De la risc la vulnerabilitate: expunere, resurse, capacitate de adaptare și protecție instituțională. Grupuri vulnerabile în crize economice: tineri, femei, lucrători precari, pensionari, migranți. Criza financiară din 2008, pandemia, inflația, costul vieții și vulnerabilitățile generate de automatizare.

Aplicații

Studenții folosesc un model analitic de criză: identifică șocul economic, grupurile expuse, resursele disponibile, instituțiile care intervin, efectele sociale și politicile care pot reduce vulnerabilitatea.

→ ILO World Employment and Social Outlook → OECD Society at a Glance → Eurofound Living and Working in the EU → World Bank Poverty and Shared Prosperity

Referințe bibliografice

  1. ILO (2024). World Employment and Social Outlook: Trends 2024.
  2. OECD (2024). Society at a Glance 2024.
  3. World Bank (2022). Poverty and Shared Prosperity 2022.
  4. Population Europe / Zimmermann, A. (2017). Social Vulnerability as an Analytical Perspective.
  5. Eurofound (2024/2025). Living and Working in the EU / Cost of Living Difficulties.
  6. Suport de curs: e-learning

Discuție

Relația dintre stat, economie și societate. Politica publică și modele de analiză a politicilor. Politici economice: ocupare, fiscalitate, investiții, dezvoltare regională, reglementare. Politici sociale: protecție socială, asistență socială, educație, sănătate, pensii, locuire. Uniunea Europeană și România: convergență, inegalități, riscuri sociale și rolul statului bunăstării.

Aplicații

Studenții aleg o politică publică — salariul minim, pensiile, ajutorul social, politicile de ocupare, educația, sănătatea, protecția șomerilor — și o analizează după următoarea schemă: problemă socială, grupuri afectate, obiective, instrumente, instituții responsabile, efecte dorite și efecte neintenționate.

→ OECD Social Expenditure Database → Eurostat Social Protection Database → European Commission – Social Protection and Social Inclusion → Ministerul Muncii și Solidarității Sociale

Referințe bibliografice

  1. Esping-Andersen, G. (1990). The Three Worlds of Welfare Capitalism.
  2. European Commission. Social Protection and Social Inclusion.
  3. OECD. Social Expenditure Database – SOCX.
  4. Eurostat. Social Protection Statistics.
  5. Pânzaru, C. (2015). Some Considerations of Population Dynamics and the Sustainability of Social Security System.
  6. Suport de curs: e-learning

ARE YOU READY TO TEST YOUR KNOWLEDGE?

arrow-icon-size3 Get Started

sociologia migratiei

Stratificare si mobilitate sociala

online-community

migratie, somaj si forta de munca

Close

Exploreaza